Serghei Karaganov nu este un rus oarecare, scrie publicația spaniolă La Razon. Președinte al Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, este unul dintre consilierii care au cea mai mare influență asupra lui Vladimir Putin.
De fapt, se crede că viziunea sa despre deriva Ucrainei și apropierea acesteia de NATO au contribuit la modelarea discursului Kremlinului care a dus la război. Ultimele sale declarații sunt deosebit de tulburătoare pentru că trezesc teama de un conflict nuclear.
Rusia își intensifică retorica nucleară
Karaganov a spus săptămâna aceasta că Rusia ar trebui să-și intensifice retorica nucleară pentru a încerca să forțeze țările occidentale să „dea înapoi” cu privire la Ucraina. Dacă acest lucru eșuează, în opinia sa, Moscova ar trebui să efectueze atacuri nucleare asupra orașelor europene.
„Aceasta este o alegere teribilă din punct de vedere moral: folosim armele lui Dumnezeu, condamnându-ne la pierderi spirituale grave. Dar dacă nu se va face acest lucru, nu numai Rusia poate pieri, ci, cel mai probabil, întreaga civilizație umană se va sfârși”, a scris Karaganov într-un articol intitulat „O decizie dificilă, dar necesară”, publicat de Global Affairs, un site web legat de Kremlin.
Atacuri asupra orașelor din Vestul Europei
Previziunea lui Karaganov – unul dintre cei mai prestigioși internaționaliști din fosta Uniune Sovietică – este că în fața unui atac rusesc asupra orașelor europene există șanse mici de un răspuns din partea Statelor Unite pentru a-și apăra aliații. „Numai dacă ar fi un nebun la Casa Albă s-ar întâmpla așa. Vor decide Statele Unite să atace pentru a-i apăra pe europeni, provocând un răspuns și sacrificând, să zicem, Bostonul?”, s-a întrebat el.
Cuvintele lui Karaganov rezonează atunci când la Minsk, președintele belarus Aleksandr Lukașenko dezvăluie într-un interviu că țara sa a primit „rachete și bombe din Rusia de trei ori mai puternice decât cele lansate la Hiroshima și Nagasaki”. Ogivele ar putea fi adăpostite la baza aeriană Lida, la 30 de kilometri de granița cu Lituania, potrivit grupului de experți de la Federația Oamenilor de Știință Americani, citat de „The Times”.
Este prima dată de la prăbușirea Uniunii Sovietice când Rusia desfășoară arme nucleare în afara țării. Lukașenko a spus că nu va ezita să le folosească, dacă va fi necesar, dar va face acest lucru numai după ce se va consulta cu Kremlinul, unde s-a spus deja că toate astfel de focoase vor rămâne sub controlul acestuia. Nu este clar exact ce fel de arme nucleare a primit Belarusul, dar, în martie, Putin a vorbit despre sistemele de rachete balistice Iskander care pot livra focoase convenționale și nucleare și au o rază de acţiune de 500 de kilometri, scrie La Razon.
Critici la adresa Occidentului
În trecut, Karaganov a fost foarte critic la adresa Occidentului: „Poporul rus nu a văzut dezintegrarea URSS ca pe o înfrângere, dar Occidentul tratează Rusia ca și cum ar fi fost învinsă”. În ceea ce privește Ucraina, poziția sa a fost fără echivoc: „Ucraina a fost plină de arme și trupele sale au fost antrenate de NATO, armata sa a devenit din ce în ce mai puternică. Am văzut o creștere rapidă a sentimentului neonazist în această țară. Ucraina se schimba ca Germania în 1936-1937. Războiul era inevitabil. Am luat o decizie foarte dificilă: să lovim mai întâi, înainte ca amenințarea să devină și mai mortală”.
În panoplia sa de justificări, Karaganov susține că războiul din Ucraina „este nu numai și nu atât despre prăbușirea lumii vechi, ci și despre crearea unei lumi noi, mai liberă, mai dreaptă, mai plurală și policromă politic și cultural”. În opinia sa, „acest război are mai multe obiective: să împiedice Occidentul să creeze un cap de pod militar ofensiv la granițele Rusiei, care se creează rapid, și să pregătească Rusia pentru o existență pe termen lung într-o lume a conflictelor și a schimbărilor rapide”, care necesită un alt model de societate și economie: un model de mobilizare.
