Ziua de 10 mai are o dublă însemnătate istorică pentru români: Ziua Regalității – momentul sosirii lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen în București, la 10 mai 1866 și Ziua lndependenței – în urma războiului ruso-turc, la 10 mai 1877, Senatul României a votat proclamația de independență față de Imperiul Otoman.
Ambele evenimente îl au în prim plan pe Regele Carol I al României, încoronat tot la data de 10 mai, dar în 1881. Atunci, parlamentul a votat transformarea țării din principat în regat. Aceasta a fost Ziua Națională a României din 1866 până în 30 decembrie 1947, când a abdicat Regele Mihai.
Sosirea Familiei Regale în gară
Ca zi naţională, 10 Mai era sărbătorită cu fast de toți românii, printr-o celebră bătaie de flori. Celebrarea Zilei de 10 Mai a fost interzisă pentru prima dată în 1917 de ocupaţia germană, iar a doua oară de regimul comunist. Ziua Regalității 10 mai este celebrată oficial din anul 2015 drept sărbătoare națională.
Zi plină de evenimente pentru Familia Regală
Principesa Margareta și Principele Radu, împreună cu Principesa Sofia au sărbătorit Ziua Regalității și Ziua Independenței Naționale printr-o călătorie cu Trenul Regal în 4 județe.
Familia Regală și-a început ziua la ora 10:00, în București, cu o depunere de flori la bustul Regelui Mihai I, aflat în Piaţeta Regelui de pe Şoseaua Kiseleff şi la statuia Regelui Carol I din Piaţa Palatului Regal. La ora 11:00 a început călătoria cu Trenul Regal, care a oprit pe rând în Gara Ploiești Sud, Gara Buzău, Gara Brăila și s-a încheiat un pic după ora 16:00 în Gara Galați.
În așteptarea Familiei Regale
În fiecare dintre cele 4 gări, Trenul Regal a fost așteptat cu entuziasm de către sute de oameni. Familia Regală a alocat câte 10 minute la fiecare oprire, prilej cu care a salutat mulțimea și a simțit pe propria piele căldura cu care poporul român a tratat în toată istoria Regalitatea.
Gălățenii au umplut gara până la refuz
La Galați ne-a întâmpinat o temperatură bună de primăvară, cu un soare care s-a ascuns ocazional după nori. Vreme excelentă pentru o plimbare pe faleza Dunării, acolo unde gălățenii ies la alergat, la plimbare cu bicicletele sau se așează la unul din restaurantele la care te poți sătura cu specialități pescărești.
Odată cu apropierea sosirii Trenului Regal, am schimbat liniștea falezei cu agitația orașului. Coloanele de mașini au devenit din ce în ce mai lungi, mai ales că circulația în jurul gării a fost închisă pentru acest eveniment. Sute de oameni, de toate vârstele, coboară pe trotuar spre Gara din Galați. Îmbrăcați elegant, unii dintre ei cu flori în mână și emoționați vizibil când sunt întrebați ce așteptări au de la această vizită, gălățenii se înghesuie pe peron, în clădirea gării, pe pasarelă pentru a o vedea cât mai bine pe Majestatea Sa, Margareta.
Familia Regală în Gara Galați
”Este un gest foarte frumos al Majestății Sale să ne viziteze astăzi, într-o zi atât de importantă pentru țara noastră. Pe Dumneaei o stimez foarte mult și pe tatăl dânsei efectiv l-am adorat” ne spune o doamnă în timp ce ne apropiem de gară.
”Ne bucurăm nespus că a ales să vină la Galați. Noi am mai văzut-o pe dânsa și la Sinaia, a venit tot cu Trenul Regal atunci, dar bineînțeles că nu puteam să nu venim dacă tot a ajuns în orașul nostru. Sper să reușim să vizităm și trenul că vedeți și dumneavoastră cât de multă lume este aici.” ne-a declarat un cuplu de seniori aflați pe peron în așteptarea trenului.
”Azi este Ziua Regalității și am venit aici să îi dau flori Majestății Sale Margareta” ne-a transmis vizibil emoționată o fetiță de doar 9 ani de lângă mama sa pentru care ”regalitatea reprezintă momentul modernizării României. Carol I ne-a eliberat de turci și ne-a transformat complet țara, e important să păstrăm vie imaginea Familiei Regale pentru generațiile tineri.”
Biblioteca din Galați a organizat expoziția ”Familia Regală a României”
Astfel se face că în momentul sosirii trenului, care a ajuns la ora stabilită, deși pe buzele tuturor circula întrebarea dacă va avea întârziere, erau peste o mie de persoane în jurul gării.
Membrii Familiei Regale au fost așteptați cu covorul roșu, cântece regale și oameni îmbrăcați în uniforme de epocă. Aceștia au salutat și mulțumit călduros mulțimii generoase după care s-au deplasat către Primăria Galați, unde au semnat în Cartea de Onoare și au primit Cheia Orașului de la primarul Ionuț Pucheanu.
Familia Regală cu Ionuț Pucheanu
„Galaţiul este astăzi destinaţia trenului regal, chiar de Ziua Regalităţii. Momentul pe care-l trăim acum ne întăreşte convingerea că suntem o comunitate care nu-şi uită istoria, ci una care preţuieşte trecutul şi priveşte cu încredere spre viitor. Vizita de astăzi demonstrează că oraşul nostru este cu adevărat primitor, cu oameni ospitalieri, dar şi un centru economic important, aşa cum trebuie să fie cel mai mare port la Dunăre din România. Iar totul se datorează încrederii gălăţenilor într-un proiect solid de dezvoltare a oraşului” a declarat edilul orașului.
Expoziția Familia Regală a României
Înainte de a se retrage către hotel după o zi plină, Familia Regală s-a bucurat de expoziția organizată de Biblioteca Județeană ”V.A. Urechia” din incinta primăriei: ”Familia Regală a României”, care este deschisă până pe 16 mai. Activitățile Majestății Sale Margareta vor continua miercuri, 11 mai 2022, când va vizita sediul Crucii Roşii Române, Centrul de zi pentru copii Sfântul Spiridon şi Combinatul siderurgic Liberty Galaţi.
Trenul Regal a fost deschis publicului pentru 2 ore
Istoria actualului Tren Regal pornește tocmai din 1928, an la care a fost dat în folosință, după ce a fost fabricat în Italia. Acesta a fost gândit ca un mijloc de transport pentru Regele Ferdinand Întregitorul și Regina Maria, în vizitele lor numeroase pe teritoriul României Mari.
Trenul Regal salon
El a purtat pașii Reginei Maria, Reginei-Mamă Elena și Regelui Carol al II-lea în diverse comunități din țară și în călătoriile lor din străinătate. Trenul a adus pe Regina-Mamă Elena în țară, în anul 1940, când s-a întors din exil. Regele Mihai a călătorit mult cu Trenul Regal în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Regele Mihai și Regina-Mamă au vizitat Chișinăul, călătorind cu Trenul Regal. Tot Trenul Regal este cel care a purtat Familia Regală pe tragicul drum al exilului, în ianuarie 1948.
După anul 2012, el a redevenit un mijloc de a lega Coroana cu comunitățile locale. Cu actualul Tren Regal au călătorit patru generații ale Familiei Regale: Regina Maria, Regele Carol al II-lea, Regina Elena, Regele Mihai și Majestatea Sa Margareta. Nu au călătorit niciodată cu acest tren Regele Ferdinand I și Regina Ana.
Trenul este compus din cinci vagoane: Vagonul Sufragerie, Vagonul Majestății Sale, Vagonul Musafirilor Regali, Vagonul Invitaților și Vagonul Casei Majestății Sale. Lor li se adaugă, atunci când au loc Funeralii Regale, Vagonul Funerar.
Trenul Regal dormitor
Este cea de-a doisprezecea călătorie și prima la Galați, pe care Familia Regală o face cu acest tren după anii 2000. Trenul Regal se află în al zecelea deceniu al existenței sale, este bine păstrat, are rezistență și o remarcabilă calitate tehnică și continuă să fie unul dintre cele mai puternice simboluri ale Statului român.
Venirea lui Carol I la București
Cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, principele Carol pornise spre România la sfârşitul lui aprilie 1866. Acesta părăsise castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf şi traversase Elveţia şi Austria.
La 10 mai 1866 a fost proclamat domnitor al României, moment la care începea o domnie de 48 de ani, perioadă în care a redus decalajul de secole ce ne separa de Europa Occidentală. În vremea lui s-a înființat Banca Națională, s-au dezvoltat Universitățile și Academia și s-a construit o rețea de căi ferate și drumuri echivalentă cu cea din statele occidentale. Carol I de Hohenzollern a avut cea mai lungă domnie din istoria românilor și a fost singurul domnitor ales prin plebiscit, care a durat 6 zile (un fel de referendum).
Ion Brătianu a fost cel împuternicit de către Locotenența Domnească (alcătuită din Lascăr Catargiu, Nicolae Golescu și Nicolae Haralambie), care conducea țara după detronarea lui Alexandru Ioan Cuza. Viitorul mare premier al României a purtat negocieri dure, desfășurate pe parcursul a săptămâni întregi, cu familia de Hohenzollern Sigmaringen. Hohenzollernii nu au acceptat inițial ca un prinț catolic să se afle sub suzeranitatea Imperiului Otoman, dar Brătianu i-a convins că națiunea română se poate ridica de sub otomani, urmând drumul modernității.
