Franța a solicitat mai mult timp pentru a-și prezenta planurile de reducere a datoriei și a deficitului în fața Comisiei Europene. Noul prim-ministru Michel Barnier lucrează pentru a forma un cabinet, în contextul în care climatul economic fracez este ușor instabil.
Ministerul de Finanțe al țării a declarat că a solicitat Bruxelles-ului să îi acorde mai mult timp pentru elaborarea planurilor, care urmează să fie prezentate pe 20 septembrie. Franța le va trimite probabil împreună cu proiectul de buget pentru 2025. Un buget care trebuie prezentat până la jumătatea lunii octombrie, a declarat un oficial UE.
Franța cere mai mult timp pentru prezentarea planului de reducere a datoriilor
„Ca și alte state membre în acest an de tranziție la noile norme bugetare europene, Franța a solicitat Comisiei o astfel de prelungire. Acest lucru urmărește să asigure coerența dintre plan și proiectul de lege a finanțelor Franței pentru 2025”, a declarat duminică Ministerul Finanțelor.
Săptămâna trecută, ministrul de finanțe demisionar Bruno Le Maire a avertizat că deficitul public al țării va fi mai mare decât se aștepta în acest an, crescând la cel puțin 5,6 % din produsul intern brut. „Principalul risc este legat de o creștere extrem de rapidă a cheltuielilor autorităților locale.
O creștere care, singură, ar putea afecta conturile din 2024 cu 16 miliarde de euro în comparație cu programul de stabilitate 2024-27”, se arată în scrisoarea trimisă deputaților, cu referire la planurile de cheltuieli trimise la începutul acestui an la Bruxelles.
Bugetul Franței va fi votat la începutul lunii octombrie
Aprobarea bugetului țării pentru 2025, care trebuie prezentat parlamentului pentru dezbatere la începutul lunii octombrie, va fi primul mare obstacol cu care se va confrunta noul guvern al lui Barnier. Un Executiv extrem de controversat într-un parlament divizat puternic pe criterii ideologice.
Politician conservator veteran și fost negociator al UE pentru Brexit, experiența lui Barnier ca negociator politic va fi pusă la încercare în încercarea sa de a forma un guvern stabil într-un peisaj politic extrem de fracturat. Normele fiscale ale UE care limitează cheltuielile la 3 % din PIB au fost suspendate în timpul pandemiei, dar au fost reintroduse cu noi clauze și condiții.
Franța este unul dintre cele șapte state membre ale UE care se confruntă cu o procedură de deficit excesiv, lansată de Comisie în iunie, o mustrare pentru încălcarea normelor blocului comunitar care limitează împrumuturile anuale la 3 % din PIB.
Franța a fost mustrată de Comisia Europeană
În toamnă, Comisia va da instrucțiuni cu privire la modalitățile de reducere a cheltuielilor, după ce țările UE își vor prezenta planurile multianuale pentru revizuire. Cu toate acestea, Franța nu are încă un nou guvern, la două luni după ce alegerile anticipate au readus un parlament divizat.
În primul său interviu de când a fost numit premier de Macron în această săptămână, Barnier a declarat vineri că nu dorește să adauge datoria țării. Cu toate acestea, el se confruntă deja cu presiuni privind planurile de cheltuieli din partea diferitelor forțe politice pe care va trebui să le echilibreze pentru a evita răsturnarea guvernului său.
„Țara nu își mai poate permite să facă cheltuieli nechibzuite într-un anumit număr de domenii. Mă gândesc la imigrație, dar și la fraudă”, a declarat Marine Le Pen, liderul formațiunii de extremă dreapta Rassemblement National.
Franța riscă să intre într-un blocaj politic
Premierul s-a consultat cu liderii politici cu privire la potențialii miniștri, dar va avea nevoie de sprijinul partidului său Les Républicains, al altor grupuri conservatoare și centriste, precum și de acordul tacit al RN de a nu vota împotriva sa, pentru ca coaliția sa să supraviețuiască.
„Următorul buget va fi fără îndoială cel mai delicat al celei de-a cincea Republici”, a declarat Pierre Moscovici, șeful auditorului național, pentru Le Parisien la sfârșitul săptămânii. „Trebuie neapărat să ne controlăm datoria … . Dacă acest lucru continuă, ar duce la o abatere masivă de la angajamentele noastre și de la partenerii noștri europeni.”
Un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat: „O prezentare a planului după 20 septembrie este o posibilitate prevăzută în norme. Statele membre pot conveni cu Comisia să prelungească acest termen cu o perioadă rezonabilă. Nu putem confirma în acest stadiu dacă am primit cererea Franței,” potrivit Financial Times.