Camera inferioară a parlamentului francez a răsturnat guvernul pentru prima dată în mai mult de 60 de ani la începutul lunii decembrie. Emmanuel Macron a fost astfel forțat să caute un prim-ministru care să poată naviga prin peisajul politic extrem de divizat al țării. Macron a optat pentru figura centristă Francois Bayrou. El este un deputat veteran cu un palmares de alianțe și compromisuri cu socialiștii și conservatorii.
Bayrou s-ar putea strădui să evite aceeași soartă ca predecesorul său Michel Barnier. Care a ajuns să fie prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din cea de-a cincea republică franceză. Asta după ce Raliul Național al lui Marine Le Pen și-a unit forțele cu stânga pentru a da jos guvernul său din cauza unei dispute în ceea ce privește bugetul bugetul.
Bayrou, în vârstă de 73 de ani, trebuie să facă față acelorași constrângeri financiare și politice care au scufundat administrația Barnier. Iar până la organizarea de noi alegeri legislative, care nu pot avea loc mai devreme de luna iulie, va fi o provocare să treacă legile printr-un parlament fracționat în care partidul lui Macron nu are majoritate.
De ce a căzut guvernul lui Barnier?
În iunie, Macron a dizolvat camera inferioară a parlamentului în ceea ce a declarat a fi un efort de a aduce claritate în politica franceză după triumful Raliului Național în alegerile europene. Pariul s-a întors împotriva așteptărilor. A oferit o Adunare Națională divizată în trei blocuri ireconciliabile: o alianță de stânga, un centru micșorat care îl susține pe Macron și un partid de extremă dreapta consolidat condus de Le Pen. Macron a avut nevoie de două luni pentru a-l numi pe Barnier în urma alegerilor legislative, în speranța că omul care a condus negocierile pentru Brexit în numele Uniunii Europene ar putea reduce diviziunile profunde.
Însă negocierile în jurul proiectului de lege privind bugetul pentru 2025 au exacerbat tensiunile. Iar atunci când premierul a utilizat un instrument constituțional pentru a ocoli un vot asupra unui proiect de lege conex, Le Pen și-a unit forțele cu stânga pentru a sprijini o moțiune de cenzură care a dus la căderea guvernului.
Partidul lui Le Pen a cerut concesii din partea lui Barnier cu privire la planurile sale de majorare a impozitelor și de reducere a cheltuielilor în valoare de 60 de miliarde de euro pentru a aduce deficitul bugetar de la 6,1% la 5% din producția economică, mai aproape de normele UE. Barnier a făcut mai multe concesii până în ultimul moment ca răspuns la cererile extremei drepte de a proteja gospodăriile de strângerea curelei. Însă, Le Pen a declarat că acestea au fost insuficiente și l-a acuzat pe premier de lipsă de respect față de alegătorii săi.
Ce ar putea face Bayrou diferit?
Noul cabinet al lui Bayrou este plin de personalități cu greutate și veterani. Premierul a readus în guvern doi foști prim-miniștri și l-a numit la conducerea Ministerului de Finanțe pe Eric Lombard. Acesta este un profesionist experimentat în domeniul investițiilor, cu legături cu stânga.
Elaborarea unui proiect de buget pentru 2025 care să poată obține sprijin parlamentar este cea mai urgentă sarcină a lui Bayrou. Dar și cea mai dificilă. De la 1 ianuarie 2025, statul se va baza pe o legislație de urgență. Legislație care permite doar cheltuieli vitale și nu face nimic pentru a aborda un deficit bugetar în creștere.
Atât extrema stângă, cât și extrema dreaptă au respins formula lui Barnier de reducere a cheltuielilor și creștere a impozitelor. Au considerat-0 o povară insuportabilă pentru cetățeni și întreprinderi. Bayrou a promis, de asemenea, să reducă drastic deficitul. Dar a semnalat o ușoară schimbare de abordare care ar putea face mai mult pentru a proteja companiile. Lombard a declarat că guvernul trebuie să reducă deficitul „fără a ucide creșterea”. citeazǎ Bloomberg.
