Franța este pregătită să sprijine efortul Georgiei de obține statutul de candidat pentru aderare în Uniunea Europeană. Acest anunț vine la două zile după manifestațiile violente din Tbilisi și la o zi după ce autoritățile au retras o lege considerată represivă.
Potrivit purtătoarei de cuvânt, Anne-Claire Legendre, legea a contribuit la discreditarea activității organizațiilor neguvernamentale și a presei, contrat sprijinului larg al populației georgiene pentru perspectiva europeană a țării, a comentat ofițerul de presă în cadrul unui briefing de presă.
Georgia vrea în Uniunea europeană
Franța dorește ca Georgia să-și accelereze reformele. Această declarație intervine după două zile de manifestații violente în Georgia și după retragerea, joi dimineață, de către autorități, a unei legi considerate represive de către criticii săi. Oficialul Parisului a reiterat dorința Franței de a vedea Georgia reluându-și eforturile de consolidare a statului de drept și de accelerare a reformelor, care fac parte din drumul său către statutul de țară candidată la Uniunea Europeană (UE).
La 18 februarie, ministrul francez de externe, Catherine Colonna, s-a întâlnit cu omologul său georgian, Ilia Darchiashvili, pentru a discuta despre integrarea regimului de la Tbilisi în familia europeană. Ambiția oficială a Tbilisi este de a adera la UE și la blocul politico-militar NATO. O direcție adoptată după Revoluția Trandafirilor din 2003( o schimbare a puterii politice în Georgia din noiembrie 2003 finalizată demisia forțată a președintelui Eduard Șevardnadze.
Însă, măsurile recente luate de actualul guvern, cum ar fi proiectul de lege care obligă organizațiile finanțate cu mai mult de 20% din capital străin să se înregistreze ca agenți străini, au pus sub semnul întrebării continuarea aspirațiilor pro-occidentale, opoziția acuzând că este o lege care sprijină Moscova. Opoziția a lansat joi un nou apel demonstrațiilor după două zile de confruntări, în pofida anunțului autorităților că vor retrage legea considerată represivă de către criticii săi, potrivit ouest-france.fr.
Fostă republică sovietică din Caucaz, Georgia, cu o populație de aproximativ patru milioane de locuitori este zguduită de ani de zile de o criză politică din cauza poziționării sale geografice, aflându-se la granița valorilor europene și a expansionismul rusesc.
Moscova și Tbilisi s-au confruntat în 2008 într-un scurt război câștigat de armata rusă
Forțele rusești au început invazia Georgiei, marcând începutul primului război din secolul XXI în Europa. Conflictul în sine s-a încheiat în câteva zile, dar repercusiunile Războiului ruso-georgian continuă să se resimtă mulți ani mai târziu, modelând spectrul geopolitic mai larg. Reacția internațională la campania militară a Rusiei în Georgia s-a dovedit a fi remarcabil de discretă, Moscova suferind puține consecințe.
Dimpotrivă, liderii UE au condus apelurile pentru o încetare a focului care părea să favorizeze interesele rusești, în timp ce SUA, sub administrația Obama, au cerut o resetare a relațiilor cu Kremlinul. Este de înțeles că mulți oficiali ai Moscovei au interpretat această abordare conciliantă ca pe o invitație informală care pot crea premisele unor noi acte de agresiune în sfera de influență tradițională a Rusiei.
La șase ani de la Războiul ruso-georgian, Rusia s-a angajat într-o campanie militară mult mai cuprinzătoare împotriva Ucrainei, unde Moscova continuă să ocupe Crimeea și mari porțiuni din regiunea Donbas din estul Ucrainei. Consiliul Atlantic a invitat o serie de experți să își împărtășească opiniile cu privire la moștenirea lăsată de acest conflict și la impactul acestuia asupra mediului de securitate internațional.
