Potrivit ultimelor informații aduse în spațiul public de Europol, 26 de state de la nivel mondial, printre care și România, au consumat în ultimii doi ani produse alimentare contrafăcute. În acest caz, autoritățile au descoperit și destructurat opt rețele de crimă organizată care se ocupau cu contrafacerea produselor alimentare și băuturilor alcoolice. Totodată, reprezentanții Interpol au reușit să confiște cantități impresionante de produse necorespunzătoare.
„Operațiunea OPSON XI care vizează frauda alimentară a dus la un număr crescut de confiscări de alimente și băuturi false în toată Europa. Operațiunea, coordonată de Europol pentru acțiuni la nivelul UE, s-a desfășurat între decembrie 2021 și mai 2022. Europol a primit rapoarte din 26 de țări conform cărora aproape 27.000 de tone de alimente false au fost confiscate.
Activitățile operaționale au fost susținute de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranța Alimentară a Comisiei Europene (DG SANTE), Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene (DG AGRI) și Uniunea Europeană Oficiul pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), precum și autoritățile naționale de reglementare a alimentelor și partenerii din sectorul privat. INTERPOL a coordonat activitățile desfășurate în afara UE”, au transmis reprezentanții Europol.
Aceste operațiuni antifraudă alimentară au ca scop descoperirea și înlăturarea de pe piață a produselor care pot dăuna grav sănătății și siguranței consumatorilor, scriu cei de la Antena 3 CNN.
O problemă mondială
În opinia experților, contrafacerea produselor alimentare se poate face prin mai multe modalități. De asemenea, aceștia subliniază că fenomenul este unul foarte periculos.
„Frauda alimentară reprezintă înlocuirea deliberată şi intenţionată, inexactitatea, falsificarea sau contrafacerea produselor alimentare, a materiilor prime, a ingredientelor sau a ambalajelor plasate pe piaţă pentru câştiguri economice. Include toate tipurile de fraude alimentare. De exemplu, diluarea unui produs alimentar, adăugarea unei substanţe mai ieftine la un produs alimentar procesat scump”, a susținut Milan Dopuda, Adriatic Balkan District Deputy food project manager.
În plus, expertul a mai susținut că această problemă ar trebui să fie luată în serios de autoritățile naționale și în special de Guvern.
„Frauda alimentară trebuie să reprezinte un semnal de alarmă atât pentru consumatori, cât și pentru Guvern. „Frauda alimentară trebuie să fie un motiv de îngrijorare atât pentru producători cât şi pentru guvern si consumatori. Persoanele care fac astfel de fraude nu fac rău doar pieţei, ci şi consumatorului, deoarece, acesta va căpăta un gust greşit al alimentelor”, a mai spus Milan Dopuda, conform celor de la Libertatea.
Topul celor mai contrafăcute alimente
Potrivit specialiștilor, cel mai ușor produs care poate fi falsificat este uleiul de măsline. Acesta poate fi alterat prin adăugarea unui alt tip de ulei şi aditivi alimentari. Pe locul al doilea se află laptele, care poate fi contrafăcut prin schimbarea formulei care conține melamină sau contaminanţi.
Pe locul al treilea se află sucurile de mere și de portocale. Acestea pot fi falsificate prin adăugarea unor ingrediente artificiale, cum ar fi sulfatul de potasiu, glutamatul monosodic sau zahărul de porumb. În plus, experții avertizează că sucurile 100% naturale pot fi amestecate cu umpluturi ieftine pentru a reduce prețul cu care produsul este vândut pe piață.
