Anul trecut, la nivel mondial s-a cheltuit suma de 2 400 de miliarde de dolari pentru forțele militare. Cea mai mare sumă înregistrată vreodată de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).
SIPRI monitorizează cheltuielile militare din 1949 și a constatat, în raportul său anual publicat luni, că în 2023 acestea au crescut la 2,3% din produsul intern brut (PIB) mondial, de la 2,2% în anul precedent.
Taxarea populației
Aceasta a însemnat că fiecare bărbat, femeie și copil de pe planetă a fost taxat în medie cu 306 dolari pentru cheltuieli militare anul trecut. Cea mai mare rată de la Războiul Rece încoace.
Creșterea cheltuielilor s-a potrivit exact cu rata globală a inflației de 6,8%. Astfel încât nu se traduce neapărat printr-o mai mare eficacitate militară peste tot. Dar, după cum a precizat SIPRI, cheltuielile nu au fost repartizate în mod egal. Asta deoarece „cheltuielile militare mondiale sunt foarte concentrate în rândul unui grup foarte mic de state”.
Statele Unite au rămas cel mai mare cheltuitor, cu 916 miliarde de dolari. Reprezintă 37% din cheltuielile militare mondiale. China s-a clasat pe locul al doilea, cu o sumă estimată la 296 de miliarde de dolari.
Rusia a fost pe locul al treilea, cu 109 miliarde de dolari. Deși SIPRI consideră că aceasta este o subestimare „din cauza opacizării tot mai mari a autorităților financiare ruse de la invazia la scară largă a Ucrainei în 2022″. India a ocupat locul al patrulea, cu 83,6 miliarde de dolari.
Rată de creștere inegală
Rata de creștere a cheltuielilor militare a fost, de asemenea, inegală, bugetele europene crescând vertiginos din cauza războiului din Ucraina. Ucraina și-a majorat cheltuielile pentru apărare cu 51%, ajungând la 64,8 miliarde de dolari. Fără a include 35 de miliarde de dolari în donații militare de la aliați. Aceasta înseamnă că a alocat 37% din PIB-ul său și aproape 60% din toate cheltuielile guvernamentale pentru apărare, potrivit SIPRI.
În ciuda ajutorului financiar din partea Europei, a SUA și a Fondului Monetar Internațional, aceasta a fost o performanță remarcabilă. Având în vedere că Ucraina a pierdut șapte milioane de contribuabili și, potrivit cifrelor Băncii Mondiale, o cincime din producția sa economică în 2022, primul an de război.
Societatea din Rusia a suferit mai puțin
Anul trecut, Rusia a crescut cheltuielile militare cu 24%, ajungând la 6,9% din PIB și 16% din toate cheltuielile guvernamentale. Chiar dacă acesta a fost cel mai mare buget de apărare de la dizolvarea Uniunii Sovietice în urmă cu trei decenii, economia Rusiei a crescut, de asemenea, cu aproape 22 la sută. Asta datorită veniturilor ridicate din exporturile de energie. Ceea ce a conferit rezistență economiei sale.
Rusia își crescuse deja cheltuielile militare cu 9 la sută în 2022. Faptul că a bugetat apoi o creștere de 21 la sută în 2023 și a majorat de fapt cheltuielile cu 24 la sută sugerează că a fost surprinsă continuu de durata războiului și de prețul rezistenței ucrainene pentru forțele sale armate.
Bugetul său pentru 2024 prevede o creștere și mai mare. 70% pentru cheltuielile de apărare și securitate. Până la 157 de miliarde de dolari, a relatat agenția de știri Reuters.
Și Israelul a crescut cheltuielile
Atacurile Hamas asupra sudului Israelului la 7 octombrie și războiul din Gaza au dus la o creștere masivă de 24% a bugetului apărării în Israel anul trecut. Au ajuns la 27,5 miliarde de dolari, adică 5,3% din PIB-ul său. De asemenea, Arabia Saudită a crescut semnificativ cheltuielile.
Cele două țări au contribuit la o creștere de 9% a bugetului apărării în Orientul Mijlociu anul trecut. Cea mai mare creștere anuală din ultimul deceniu. Orientul Mijlociu suportă, de asemenea, cea mai mare povară militară din lume ca procent din PIB. La 4,2 la sută, este aproape dublu față de media mondială.
O transformare în Europa
Războiul pe scară largă purtat de Rusia în Ucraina a determinat membrii europeni ai NATO să majoreze bugetele militare cu 16% anul trecut. S-a ajuns la 588 de miliarde de dolari. Acest lucru a însemnat că au cheltuit în medie 2,8% din PIB pentru apărare, potrivit SIPRI. A fost depășit pragul de 2% stabilit de NATO în 2014, deși acest nivel de cheltuieli nu a fost împărtășit de toți membrii.
Creșterea a fost în parte pentru a ajuta Ucraina. Dar și pentru a-și mări stocurile, a declarat directorul SIPRI, Dan Smith, pentru Al Jazeera. Factorii de decizie europeni „au o triplă presiune în acest moment”, a spus Smith.
„Ei percep că stocurile lor militare sunt inadecvate în fața provocării pe care o percep din partea Rusiei”, a spus el. Acest lucru înseamnă că ei trebuie „să readucă stocurile la ceea ce erau înainte, … Plus că trebuie să continue să echipeze Ucraina”.
Creșteri spectaculoase în Europa
Acest lucru a dus la unele creșteri spectaculoase pe continent. Polonia a fost în frunte cu o creștere de 75% anul trecut. 3,9% din PIB-ul său a fost investit în apărare. Aceasta a fost în parte pentru a plăti un program cuprinzător de modernizare a forțelor sale armate, în valoare de 2 miliarde de dolari, sub îndrumarea SUA. Dar și pentru a-și revizui și spori masiv arsenalul.
De când Rusia a invadat Ucraina, Polonia a comandat 500 de lansatoare de rachete HIMARS de la Lockheed Martin, 250 de tancuri Abrams de la General Dynamics, precum și lansatoare de rachete, tancuri, obuziere și avioane de luptă din Coreea de Sud. În 2020, a semnat un contract de 4,6 miliarde de dolari pentru avioane de luptă multirol F-35 de la Lockheed Martin.
Finlanda este precaută
Finlanda, care împarte cea mai lungă graniță NATO cu Rusia, a majorat, de asemenea, masiv cheltuielile pentru apărare cu 54%, până la 2,4% din PIB-ul său. De asemenea, a cumpărat F-35 ca avion de ultimă generație, precum și sisteme de apărare aeriană. Cheltuielile au fost triplate pentru achiziții într-un an.
Alte state din Europa de Nord și statele de la Marea Baltică au crescut masiv cheltuielile în ultimul an. Regatul Unit este liderul regiunii, cu o creștere de 7,9% anul trecut.
Cheltuielile Germaniei
În contrast cu acest tablou se află Germania, care s-a luptat să cheltuiască ceva apropiat de cerința NATO de 2%. Când cancelarul Angela Merkel a părăsit funcția în decembrie 2021, reușise să crească cheltuielile pentru apărare la 1,33% din PIB, după ce a fost ademenită în mod repetat de SUA.
După invazia Rusiei în Ucraina, două luni mai târziu, cancelarul Olaf Scholz a declarat că va mai acorda 100 de miliarde de euro în apărare, ducând Germania dincolo de pragul de 2%.
Cu toate acestea, anul trecut, Germania a cheltuit doar 1,5% din PIB-ul său.Asta în ciuda unei creșteri de 9% a bugetului pentru apărare, care a ajuns la 66,8 miliarde de dolari. Scholz a promis să treacă pragul de 2% în acest an. Dar Smith nu credea că acest lucru se va întâmpla.
„Ar însemna o creștere de peste o treime a cheltuielilor militare într-un singur an. Iar pentru o țară ca Germania, aceasta nu este o perspectivă foarte probabilă”, a spus Smith, citând „plafonul de deficit, alte solicitări adresate [Germaniei], viteza cu care se pot mișca instituțiile majore”.
Constituția Germaniei
Constituția Germaniei interzice guvernelor sale să creeze deficite anuale mai mari de 0,35% din PIB, impunând, în esență, bugete echilibrate. Curtea Constituțională Federală a suspendat această regulă timp de doi ani după pandemia COVID-19, care a fost considerată o urgență națională. Dar a revenit rapid la aplicarea strictă a acesteia.
Anul trecut, aceasta a interzis guvernului lui Scholz să mute 60 de miliarde de euro din fondurile de ajutor neutilizate pentru pandemie pentru a accelera tranziția Germaniei către energia regenerabilă.
„Aceasta nu este o problemă simplă de rezolvat”, a declarat Smith. „Este juridică, politică și industrială”.
O „amenințare existențială
Cifrele SIPRI arată că, în ceea ce privește recunoașterea Rusiei ca o amenințare strategică, guvernul european a înțeles acest lucru în momente diferite.
După anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, Letonia, care are o graniță comună cu Rusia, a început să majoreze masiv bugetul anual pentru apărare, aproape triplând cheltuielile până la 822 de miliarde de dolari în 2022. A fost o poveste similară în Lituania vecină, care are o graniță comună cu teritoriul rusesc Kaliningrad, și aproape că și-a cvadruplat cheltuielile la 1,7 miliarde de dolari în 2022. România, care are o graniță comună cu Ucraina, și-a dublat cheltuielile pentru apărare în această perioadă, la peste 5 miliarde de dolari.
Apropierea amenințării rusești ar putea explica de ce cheltuielile pentru apărare au crescut anul trecut cu 31% în Europa de Est. Triplu față de cele din Europa Centrală și de Vest.
În general, cheltuielile din Europa de Est au fost mai mari în proporție cu PIB-ul decât în Europa de Vest, deoarece economiile sunt mai mici, pe lângă faptul că percepția amenințării este mai mare. Grecia, de exemplu, menține un buget de apărare de 3,7 % din PIB din cauza amenințării percepute din partea Turciei vecine.
Cu toate acestea, cu excepția Germaniei, Europa de Vest a ajuns încet-încet la punctul de vedere estic. Marea Britanie și Franța văd Rusia ca pe o amenințare.
Poziția oficială a UE se aliniază cu cea a Europei de Est. „Securitatea UE este, de asemenea, în joc”, a scris pe X șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, după o reuniune a G7 de joi. „Rusia reprezintă o amenințare existențială pentru noi”, informează aljazeera.com
