Țările UE au devenit din ce în ce mai violente față de migranții și solicitanții de azil de la frontierele lor, relevă un raport al Rețelei de Monitorizare a Violenței la Frontieră, lansat în această joi împreună cu grupul de Stânga din Parlamentul European.
„Am depășit momentul în care putem nega faptul că există îndoieli. Avem dovezi video. Avem filmări, avem rapoarte medicale și peste 1.000 de mărturii, iar acestea sunt doar datele pe care am reușit să le colectăm”, a declarat Hope Barker, analist principal de politici pentru BVMN (Rețeaua de Monitorizare a Violenței la Frontieră), la evenimentul de lansare a raportului în Parlamentul European.
700 de persoane au fost intervievate
Activiștii rețelei pentru drepturile omului au discutat cu peste 700 de persoane care au încercat să ajungă în UE în 2021 și 2022 și descriu un tablou sumbru al condițiilor inumane de la frontierele UE, vorbind despre „o creștere fără precedent a violenței”.
În 2021, doar 5% dintre persoanele intervievate au declarat că nu au experimentat sau nu au fost martori la „forță excesivă” în timp ce erau expulzați din Europa.
Pe parcursul a peste 3.000 de pagini, rețeaua a documentat „modul în care aproape 25.000 de persoane au fost bătute, lovite cu piciorul, umilite și reținute în mod arbitrar înainte de a fi împinse înapoi în mod ilegal, atât la frontierele externe ale UE, cât și din adâncul teritoriului statelor membre”, a declarat Barker.
Comisia Europeană este răspunzătoarea
Cornelia Ernst, membră germană a grupului de Stânga din Parlamentul European, care a solicitat realizarea studiului, consideră Comisia Europeană direct răspunzătoare. Potrivit acesteia, „Comisia Europeană este în continuare inactivă, și nu demarează proceduri de infringement împotriva statelor membre care resping oamenii și le refuză dreptul la azil”.
Dreptul UE și dreptul internațional consacră dreptul că oricine poate cere azil și dreptul de a nu fi forțat să se întoarcă înapoi peste graniță pentru a evita să se confrunte cu război sau persecuție.
Publicația se bazează pe o ediție anterioară din 2020, care conținea deja peste 900 de mărturii. Aceasta arată că violențele continuă în ciuda dovezilor prezentate anterior publicului, spun autorii.
Presa liberă este afectată
Autorii adaugă că libertatea presei este, de asemenea, vizată. Milena Zajovič, șefa departamentului de advocacy al BVMN, a susținut că „criminalizarea nu îi afectează doar pe potențialii solicitanți de azil. Îi afectează, de asemenea, pe cei care raportează despre suferințele lor”.
Raportul vine la două zile după ce o investigație realizată de mai multe instituții media a constatat că un tânăr refugiat sirian a fost împușcat cu muniție reală în timp ce încerca să treacă granița din Turcia în Bulgaria în luna octombrie a anului trecut, informează POLITICO.
