Nu de puține ori, în încercarea de a determina un partener de afaceri rău-platnic să ne achite datoriile, recurgem la faimoasa amenințare cu deschiderea procedurii de insolvență. Însă introducerea unei astfel de cereri de deschidere a insolventei chiar funcționează pentru recuperarea creanțelor? Răspunsul preferat al avocatului – depinde.
În primul rând, pentru a introduce o cerere de deschidere a procedurii de insolvență împotriva unei alte companii, este necesar să dețineți o creanță certă, lichidă și scadentă de mai mult de 60 de zile.
În al doilea rând, va trebui sa faceți dovada ca societatea care vă datorează bani se află în incapacitate de plată (adică nu dispune de fonduri pentru plata datoriilor certe, lichide şi scadente).
Partenerul de afaceri și insolvența
Și ajungem la următoarele posibile situații:
- Partenerul dvs. de afaceri se află într-adevăr în incapacitate de plată, are o serie de litigii cu alți creditori, iar acesta nu contestă starea de insolvență. În această situație, cel mai probabil societatea este falimentară și nu veți reuși să vă recuperați datoria în urma „amenințării cu falimentul”, pentru că se va deschide procedura de insolventa.
- Partenerul de afaceri contestă starea de insolvență a companiei sale, dovedind că încă își desfășoară activitatea, încasează sume, face plăți, deci nu este în incapacitate de plată. În acest caz, nu doar că cererea dvs. de insolvență va fi respinsă, ba chiar riscați să plătiți cheltuielile de judecată.
- Compania căreia îi cereți falimentul contestă starea de insolvență, cu dovezi clare care atestă că nu se află în incapacitate de plată, dar solicită și obligarea dvs. să depuneți la dispoziția instanței o suma (numită cauțiune) de până la 10% din valoarea datoriei, dar nu mai mult de 40.000 de lei. Dacă nu veți consemna această sumă, cererea introductivă va fi respinsă, iar dvs. puteți fi obligat la cheltuieli de judecată. În situația în care judecătorul va stabili că societatea debitoare nu este în stare de insolvență, cauțiunea va putea fi folosită pentru a acoperi pagubele suferite de debitor pentru introducerea cu rea-credință a unei astfel de cereri;
- Societatea debitoare este o societate în funcțiune, cu contracte și proiecte în derulare, cu încasări, iar creanța dvs. este constatată printr-un titlu executoriu (ex: hotărâre judecătorească, tranzacție notarială, etc.). În acest caz, cel mai probabil veți obține o plată a datoriei până la primul termen de judecată, pentru evitarea deschiderii procedurii de insolvență
Cum trebuie folosită procedura insolvenței
Procedura insolvenței nu este menită să fie utilizată ca instrument de constrângere a debitorului pentru ca acesta să-și plătească datoriile “sub amenințarea cu falimentul”, dacă debitorul dispune de fonduri pentru a plăti.
Neplata datoriei invocată de un creditor poate avea însă altă cauză decât incapacitatea de plată, precum neexecutarea lucrărilor, nelivrarea bunurilor sau neprestarea serviciilor, etc.
Pe de altă parte, creanța solicitată de creditor trebuie să fie una certă, lichidă și exigibilă, întrucât pe calea insolventei judecătorul este investit doar să constate existența unei creanțe certe, lichide și exigibile. Soluționarea concretă a pretenției creditorului se poate realiza doar prin intermediul unei acțiuni în justiție care să vizeze acest aspect, proces în cadrul căruia judecătorul va stabili printr-o hotărâre judecătorească (care va deveni titlu executoriu), existența și întinderea creanței.
Deschiderea unei proceduri de insolvență ar trebui să fie ultima soluție la care se poate recurge pentru recuperarea creanțelor.
Astfel, anterior formulării unei astfel de cereri, ar trebui ca societățile care vor să-și recupereze datoriile să ceară executarea silită a companiei care îi datoarează bani. În cazul în care nu și-au recuperat datoriile pe această cale, pot recurge la deschiderea procedurii de însolvență. Asta înseamnă ca societatea creditoare să obțină în prealabil un titlu executoriu, în urma unei judecăți de drept comun, iar ca urmare a constatării insolvabilității debitorului, să recurgă la procedura insolvenței.
Despre autor
Dinu Maria Cristina, avocatul titular al Cabinetului Dinulawyers și membru în cadrul Baroului București, are o experiență de peste 10 ani în domeniul juridic. În tot acest timp a acordat consultanță, a reprezentat și asistat cu succes în fața instanțelor de judecată, atât persoane fizice cât și persoane juridice, în litigii de drept civil, dreptul familiei, contencios administrativ, recuperări creanțe, executări silite, insolvență, achiziții publice și dreptul muncii.
Începând cu anul 2021, Dinu Maria Cristina a obținut calitatea de practician în insolvență definitiv, fiind membru al Uniunii Practicienilor în Insolvență din România și titular al Cabinetul Individual de Insolvență Dinu Maria Cristina.
