După un deceniu de creșteri ale cheltuielilor, guvernul german a adoptat miercuri planuri de reducere a bugetului pentru anul viitor cu 30,6 miliarde de euro, afectând domenii de la sănătate până la îngrijirea copiilor și transportul public, ceea ce a declanșat lupte politice acerbe în cadrul coaliției de guvernare și în afara diviziunii politice.
Datoria publică în creștere din cauza pandemiei de coronavirus și criza energetică declanșată de războiul Rusiei în Ucraina au făcut ca reducerile drastice să fie inevitabile, a declarat ministrul de finanțe Christian Lindner. El a insistat că țara va reveni la politici fiscale mai stricte, care să respecte frâna de îndatorare consacrată prin constituție care limitează cheltuielile.
„Suntem abia la începutul redresării fiscale”, a declarat Lindner. „Trebuie să eliberăm statul de datorii fără a împovăra oamenii și întreprinderile cu mai multe taxe”.
Scăderea veniturilor fiscale și datele de luna trecută care arată că Germania a intrat în recesiune au redus și mai mult marja de acțiune a lui Lindner. Reducerile vor afecta toate ministerele guvernamentale, cu excepția celor de apărare și de muncă și asistența socială.
Sindicatele au criticat toate propunerile
Planurile au dus deja la dispute aprinse între politicienii din coaliția tripartită de guvernare formată din social-democrații ai cancelarului Olaf Scholz, Verzii și Partidul Liber Democrat (FDP) al lui Lindner.
„Bugetul este, bineînțeles, contestat de faptul că mulți s-au obișnuit în ultimii ani cu cheltuielile mari”, a declarat Scholz în fața parlamentarilor de la Berlin. Dar „acum vom elabora din nou bugete care nu încearcă să combată crizele cu aceste fonduri suplimentare finanțate prin credite, ci care sunt orientate foarte specific spre viitorul țării noastre”.
Insistența lui Lindner de a reveni la limitarea împrumuturilor la o fracțiune din PIB pune „o frână în calea viitorului”, mai ales într-o perioadă cu provocări multiple, cum ar fi tranziția ecologică și problemele sociale, a declarat Stefan Körzell, de la Federația germană a sindicatelor.
Reducerile sunt mult mai mari decât o cifră inițială de 18 până la 22 de miliarde de euro pe care ministrul Verzilor pentru economie, Robert Habeck, a menționat-o luna trecută. Cu toate acestea, guvernul plănuiește încă 16,6 miliarde de euro de noi împrumuturi anul viitor – suma maximă permisă de limitarea îndatorării. Parlamentul va trebui să aprobe bugetul de anul viitor în toamnă.
Verzii sunt îngrijorați în special de reducerile bugetare impuse ministrului Familiei, Lisa Paus, despre care ei spun că sunt responsabile de faptul că guvernul a trebuit să reducă alocația generoasă din Germania care permite cuplurilor să ia până la 14 luni de concediu parental.
Disputa a escaladat atât de mult în ultimele zile, încât legislatorii de la Verzi și FDP au împărtășit pe Twitter scrisori confidențiale ale guvernului, în încercarea de a arăta cine ar trebui să fie învinuit pentru aceste reduceri. La rândul său, Lindner a intrat pe Twitter pentru a-i spune lui Paus că ar fi putut face economii și în alte domenii. Deși doar gospodăriile cu salarii mari, cu un venit anual de peste 150.000 de euro, vor fi afectate de reduceri și nu vor mai avea acces la indemnizația de creștere a copilului, Verzii sunt critici, deoarece se tem că acest lucru va reduce numărul bărbaților cu salarii mari care iau o pauză de la muncă, punând o povară mai mare a îngrijirii copiilor înapoi pe umerii femeilor.
Opoziția a atacat, de asemenea, planul. Mario Czaja, secretarul general al CDU de centru-dreapta, a vorbit despre o „palmă dată părinților care muncesc și care creează de facto o societate cu două clase în rândul familiilor care muncesc din greu”. Dar Scholz a subliniat că guvernul său rămâne angajat să implementeze unul dintre proiectele cheie ale Verzilor – o alocație de bază pentru copiii din familiile cu venituri mici, programată să fie introdusă în 2025, dar a cărei finanțare este încă incertă.
Un alt sector puternic afectat este cel al sănătății. Karl Lauterbach, ministrul sănătății, a anunțat că departamentul său va renunța la o subvenție de stat pentru asigurarea de îngrijire pe termen lung.
Se reduc investițiile și în educație
Alte domenii afectate de reducerile severe de cheltuieli includ educația, care va reduce capacitatea guvernului de a finanța fondurile pentru studenți, și transporturile, ceea ce înseamnă că Berlinul poate oferi mai puțini bani pentru renovarea rețelei feroviare în dificultate a țării.
Operatorul feroviar german Deutsche Bahn a declarat că are nevoie de 45 de miliarde de euro până în 2027 pentru modernizări și pentru a se pregăti pentru creșterea numărului de pasageri – un obiectiv al guvernului, deoarece Germania dorește să încurajeze călătoriile pe calea ferată pentru a reduce emisiile de carbon. Cu toate acestea, planurile bugetare ale lui Lindner prevăd doar aproximativ 12 miliarde de euro pentru anii 2024-2027.
Deși guvernul intenționează să apeleze la un fond special pentru climă pentru a injecta mai mulți bani în sectorul feroviar, nu este clar dacă acest fond va avea suficientă putere financiară pentru a satisface nevoile Deutsche Bahn, având în vedere că este folosit și pentru a plăti alte nevoi, cum ar fi o subvenție de 10 miliarde de euro pentru o nouă fabrică de cipuri Intel în estul Germaniei.
Bugetul de apărare al Germaniei va fi scutit de reduceri anul viitor și va crește ușor de la 50 de miliarde de euro la aproape 52 de miliarde de euro. Cu toate acestea, se preconizează că această majorare va acoperi doar costurile crescute din cauza inflației și nu va fi suficientă pentru a plăti investițiile necesare în mod urgent pentru a spori capacitățile militare ale Germaniei în contextul războiului Rusiei din Ucraina și al schimbării proclamate de Scholz în politica externă și de apărare, Zeitenwende.
Pentru moment, Scholz a declarat că guvernul va apela la un fond special de 100 de miliarde de euro pentru armament militar pentru a plăti aceste investiții și pentru a îndeplini obiectivul NATO de a cheltui cel puțin 2% din producția economică pentru apărare începând de anul viitor, potrivit POLITICO.
Cu toate acestea, este încă neclar cum vrea Germania să îndeplinească permanent obiectivul NATO de 2% odată ce fondul special va începe să se epuizeze începând cu 2026.
„Vă rugăm să îl întrebați pe ministrul apărării Boris Pistorius, cum vrea să își respecte angajamentele NATO” cu aceste planuri bugetare, a declarat Christian Mölling de la Consiliul German pentru Relații Externe. Scholz a susținut în Parlament că, pe termen lung, „trebuie să finanțăm aceste cheltuieli de apărare din bugetul obișnuit”.