Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock a transmis joi semnale către Ungaria și Turcia să se grăbească în ratificarea tratatelor pentru aderarea Suediei și Finlandei în Alianța Nord-Atlantică, potrivit publicației Die Welt. Baerbock a declarat, în contextul întâlnirii pe care a avut-o la Berlin cu ministerul suedez de Externe, Tobias Billström, că Ungaria şi Turcia au acceptat încă din vara lui 2022, la summitul NATO de la Madrid, admiterea Suediei şi Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (denumită și NATO) este o grupare militară interguvernamentală între 30 de state membre – 28 europene și două nord-americane. Înființată în urma celui de-al Doilea Război Mondial, organizația a pus în aplicare Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington, D.C., la 4 aprilie 1949. NATO este un sistem de securitate colectivă: statele sale membre independente convin să se apere reciproc împotriva atacurilor unor terțe părți.
„Iar acum trebuie să facă exact acest lucru. Ar fi important pentru securitatea noastră, a tuturor, ca ratificarea tratatelor de aderare să se producă până la sfârşitul anului”, a afirmat ministrul german de Externe, conform mediafax.ro.
Ce a declarat Turcia?
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a transmis marţi premierului suedez, Ulf Kristersson, că sunt așteptate acţiuni „concrete” în direcției angajamentelor de combatere a grupurilor extremiste, pentru a aproba admiterea în NATO a Suediei şi a Finlandei. „În cadrul întâlnirii, am exprimat deschis aşteptările noastre pentru paşi concreţi în sensul implementării prevederilor memorandumului”, a subliniat Recep Erdogan.
Turcia a criticat în mod repetat Suedia și alte țări vest-europene pentru că ar fi primit mai multe organizații considerate teroriste de guvernul turc, inclusiv grupuri separatiste kurde, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și Unitățile Populare de Apărare (YPG). Totodată, au fost remarcați și membri din rețeaua clericului dizident musulman Fethullah Gulen, acuzat că a organizat complotul de lovitură de stat militară din 2016 în Turcia. Fethullah Gulen, care se află la momentul actual în Statele Unite ale Americii, neagă orice implicare în conspirația militară.
Va ataca Rusia direct statele din NATO?
Mulți analiști consideră că unul dintre principalele obiective ale invaziei Rusiei a fost acela de a slăbi NATO prin eliminarea posibilității de aderare viitoare a Kievului. Dacă este așa, efectul s-a întors spectaculos. Alianța este acum mai puternică și mai unită decât a fost de ani de zile și ar putea fi în curând mult mai mare, potrivit analizelor CNN.
Extinderea NATO ar putea declanșa, de asemenea, reverberații serioase. Dublarea frontierei directe a alianței de securitate cu Rusia ar fi o lovitură personală pentru Putin, care s-a concentrat pe subminarea alianței occidentale încă de când a devenit președintele Rusiei, în urmă cu mai bine de 20 de ani.
