Prezent la masa rotundă organizată de Revista Capital pe 10 mai, Gheorghe Vlad, președintele OIPA legume-fructe, a spus că ne aflăm într-o situație critică. ”Legumicultura României este o tragedie”, a declarat acesta.
Mii de specii disparute
”În 2015, am generat cardul electronic al producătorului agricol. El vine ca o identificare electronică a micului producător. În piețe sunt numai comercianți. Mai mult, avem o mare problemă cu genetica în toate domeniile. La legume, ne-au dispărut 26.000 de specii. Astăzi, nu vreau să-mi imaginez ce înseamnă bioterorism. (…) România nu produce semințe de legume. Toată sămânța este din import, mai mult de 1 miliard de euro. Nu asigurăm necesarul de consum sub nicio formă. S-a diminuat și suprafața la sere”, a declarat Gheorge Vlad
Desigur că disperarea lui Vlad este justificată fie și numai dacă ținem seama de faptul că Olanda scoate între 500 și 1000 de tone de tomate la hectar în hidroponic, nu în pământ.
”Astăzi, plătim o contribuție către Apele Române de 600 de lei pentru că folosesc apa din puț. Se pot da bani pentru irigații din bugetul ANIF-ului cu dobândă 0 către fermieri, să-și facă sisteme proprii de irigat. Fermierul este foarte conștiincios și va da creditul înapoi, nu va consuma bugetul pe care îl are ANIF-ul. Și ANIF-ul nu vine, apoi, decât să întrețină sistemul de irigat care este nefuncțional”, mai atrage atenția Gheorghe Vlad.
Conservele, o catastrofă
”O altă mare problemă: nu vreau ca România să fie trecută pentru ecocondiționalitate. Ecocondiționalitatea înseamnă diminuarea suprafeței agricole cu o suprafață care se dă pentru înverzire. Avem Deltă, terenuri productive, forestiere, pășuni, fânețe, de ce să mă oblige să diminuez suprafața agricolă? Mă obligă cererea la APIA să fac asemena lucruri. România are ecocondiționalitate naturală”, declară ferm președintele OIPA legume-fructe.
Gheorghe Vlad, a mai precizat și faptul că în noul PNS nu s-au ținut cont de toate părerile specialiștilor. ”România este o țară industrial-agrară. Avem raportate la Bruxelles 850.000 de gospodării care s-ar aflaîn evidența APIA, dar noi, în țară, avem, de fapt, 4,2 milioane. Și, atunci UE ne acordă buget UE prin Politica Agricolă Comună pentru aceste 850.000 de familii…
”Am 26 de fabrici de conserve, 13 funcționale. Folosim 90% materie primă din import. Avem 1.400 de hectare pentru tomată pentru industrializare la APIA. Nu! După primul proiect tomata a crescut importul la 55 milioane de euro, numai la tomate, în sezon”, spune Vlad. ”Cea mai mare problemă pe care o vom avea anul ăsta, în legumicultură, va fi bulversarea pieței. Sugerez monitorizarea tirurilor cu marfă din Turcia, pentru că nu vor mai putea intra în Rusia și Ucraina, și vor bascula toată producția de legume-fructe în România și imaginați-vă ce prețuri va obține micul producător care este deja pe care de dispariție”, atrage atenția Gheorghe Vlad.
”Am decis cu colegii mei de la Romconserv să preluăm întreaga producție de la producător. Roșia timpurie nu are calitățile specifice pentru bulion. Cel mai grav lucru este că România importă 90% din pasta de tomată. Dar, în conținut, nu găsim o urmă de sămânță, Dumnezeu știe ce este.(…) Nu ne mai dă nici China, nici Iran, ne dă Egiptul la de 3 ori prețul. Dacă nu se vor genera culturi pentru industrializare, fabricile de conserve, care au cheltuit sute de milioane de euro din fonduri europene, ca să se modernizeze, vor avea de pierdut. Numai o singură fabrică, anul trecut, a investit 20 de milioane de euro, și acum plânge”, subliniază Vlad.
Gheorghe Vlad mai indică încă o problemă serioasă: ”Cea mai gravă problemă este că nu mai avem borcane, nu mai avem fabrici de sticlă în România. Fabricile de sticlă de unde luam borcane, din Ucraina și Rusia, nu mai exportă. Astăzi de la 0,67 plătim 1,3 lei borcanul…”.
