Aproape 900.000 de persoane beneficiau la sfârșitul anului trecut de pensii de urmaș. Condițiile de acordare a acesteia diferă în funcție de beneficiar – copii sau soțul supraviețuitor –, precum și de o serie de condiții specifice fiecărei categorii.
Legea Pensiilor prevede că, în România, copiii sau soțul supraviețuitor poate beneficia de pensie de urmaș dacă este îndeplinit un cumul de condiții. Astfel, o primă condiție obligatorie pentru acordarea pensiei de urmaș este ca persoana decedată să fi fost asigurată în sistemul public de pensii. Apoi, condițiile diferă în funcție de calitatea beneficiarului.
Astfel, dacă este vorba de copiii asiguratului sau pensionarului decedat, condițiile prevăd că aceștia pot beneficia de pensie de urmaș:
– până la vârsta de 16 ani,
– până la vârsta de 26 de ani, dacă beneficiarul îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora,
– pe toată durata invalidităţii, de orice grad ar fi aceasta, dacă respectiva invaliditate a beneficiarului s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.
Condițiile pentru soțul supraviețuitor
În cazul soțului supraviețuitor, acesta poate beneficia de pensia de urmaș la împlinirea vârstei-standard de pensionare, cu condiția ca durata căsătoriei să fi fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata a fost mai scurtă de 15 ani, dar de peste 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soțul supraviețuitor poate beneficia de pensia de urmaș pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, indiferent de vârstă, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an.
De asemenea, soțul supraviețuitor poate beneficia de pensia de urmaș, indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale. Cu condiția cumulativă să nu realizeze venituri lunare din activităţi dependente sau ca aceastea să fie mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Totodată, soțul beneficiar care nu îndeplinește niciuna din aceste condiții beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente.
Ultima condiție prevăzută de lege prin care soțul supraviețuitor poate beneficia de pensie de urmaș dacă are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani. Acesta beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi dependente sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Regulile de calcul al cuantumului pensiei
Conform prevederilor CNPP, pensia de urmaș se calculează din pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat, în condiţiile legii. Totodată, pensia de urmaș se calculează din pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.
Potrivit sursei citate, cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat sau, după caz, din punctajul mediu anual aferent pensiei de invaliditate gradul I, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
– 50% – pentru un singur urmaş;
– 75% – pentru 2 urmaşi;
– 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Condiții suplimentare
Legea Pensiilor prevede că, atât copilul sau copiii, cât și soțul supraviețuitor, care au dreptul să beneficieze de pensia de urmaș, primesc fiecare propria pensie.
În cazul copiilor care sunt orfani de ambii părinți, aceștia primesc pensie de urmaș după fiecare părinte, dacă respectă condițiile prevăzute de lege.
În cazul soțului supraviețuitor, acesta pierde dreptul la pensia de urmaș dacă se recăsătorește sau dacă optează pentru pensia proprie (nu are dreptul să o cumuleze).
Totodată, conform unei decizii recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pensia de urmaș se acordă și dacă se reduce vârsta standard de pensionare.
O altă precizare importantă venită din partea Curții Constituționale a României, publicată ca decizie în Monitorul Oficial, este aceea că în acordarea pensiei de urmaș nu pot fi luați în calcul și anii de concubinaj, indiferent de numărul acestora.
Ce acte sunt necesare pentru obținerea pensiei de urmaș
Realizarea dosarului pentru primirea pensiei de urmaș necesită adunarea unui număr consistent de acte. Astfel, dosarul trebuie să includă:
– cererea standard pentru înscrierea la pensie de urmaş (anexa nr. 8 la norme);
– actele de stare civilă ale urmaşilor şi reprezentantului legal, după caz, original şi copie;
– decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original), după caz;
– decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
– adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original;
– actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
– copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă;
– copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională.
– declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului.
În cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar, trebuie depuse şi următoarele documente:
– carnetul de muncă (original si copie);
– carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
– alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
– livretul militar (original şi copie);
– diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
– dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
– adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
– adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original (anexa nr. 15 la norme);
– adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, grupa a II a de muncă, în condiţii de muncă speciale și deosebite, în original (anexa nr. 12, anexa nr. 13, anexa nr. 14 la norme);
– acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-Lege nr. 118/1990, Legii nr. 341/2004;
– alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.
Nu ratați episodul următor!
Citește mâine dimineață, în următorul episod al Serialului „Ghid practic de pensionare”, în ce condiții poți beneficia de pensia comunitară.
