Infofinanciar > Esential > Ghid practic (24): La câte zile aveți dreptul în concediul de odihnă și ce bani trebuie să primiți
Esential

Ghid practic (24): La câte zile aveți dreptul în concediul de odihnă și ce bani trebuie să primiți

Ghid practic (24): La câte zile aveți dreptul în concediul de odihnă și ce bani trebuie să primiți
Sursa foto: realitatea.net

Concediul de odihnă este un drept legal al oricărui angajat. Codul Muncii prevede clar numărul de zile la care au dreptul salariații, sumele cuvenite, dar și situațiile în care angajatorul vă poate solicita întreruperea vacanței.

Se anunță o toamnă lungă și însorită, deci sezonul vacanțelor se prelungește. Dacă nu v-ați luat deja concediul de odihnă, este momentul optim să vă faceți programarea pentru că, potrivit prevederilor, ar trebui să o faceți cu 60 de zile înainte de a putea pleca efectiv în vacanță.

Conform prevederilor Codului Muncii, concediul de odihnă reprezintă un drept al angajatului, dar vine la pachet și cu o serie de obligații, de care trebuie să țineți cont.

Legea stipulează că niciuna dintre părți, nici angajatorul și nici angajatul, nu poate impune unilateral efectuarea concediului de odihnă. Dar trebuie să țină cont de cerințele fiecărei părți.

La câte zile aveți dreptul legal

Codul Muncii prevede că durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. Este un drept garantat prin lege tuturor angajaților, la care aceștia nu pot renunța, dar nici nu poate fi supus unor limitări.

Cu toate acestea, legea nu impune angajatorului obligația acordării întregii perioade de 20 de zile lucrătoare odată. Acesta poate pune condiția realizării concediului de odihnă fracționar, dar, la rândul său, trebui să permită fiecărui salariat să beneficieze de cel puțin puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt într-un an calendaristic.

Pentru a putea beneficia de el, angajatul trebuie să respecte condiția programării în prealabil. Aceasta se realizează fie prin programarea colectivă – stabilită de angajator prin consultarea cu sindicatul sau reprezentanții salariaților –, sau prin programare individuală, respectiv prin consultarea direct cu salariatul. În ambele cazuri, salariatul poate beneficia de concediu cu cel puțin 60 de zile înainte de efectuarea acestuia. În cazul concediilor de scurtă durată, sub cinci zile, termenul este mai scurt, acest aspect fiind reglementat prin regulamentele interne ale angajatorului.

Angajatul are dreptul legal să întrerupă, la cerere, pentru motive obiective, efectuarea concediului de odihnă. Și angajatorul are însă dreptul să recheme salariatul în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa angajatului la locul de muncă. Caz în care, potrivit articolului 151, trebuie să suporte „toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă”.

Cum se poate extinde durata

Tot prin intermediul regulamentelor interne, durata concediului de odihnă poate fi extinsă peste 20 de zile lucrătoare prin zile suplimentare acordate în funcție de vechimea angajatului la respectivul loc de muncă. Această prevedere este inclusă, de obicei, în pachetul de beneficii.

Conform Art. 145 din Codul Muncii, durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă aplicabile.

Un aspect important care trebuie menționat este acela că legea prevede că sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

De asemenea, la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor şi perioada absenţei de la locul de muncă în condiţiile se consideră perioade de activitate prestată. Prin urmare, dacă acestea survin în perioada concediului de odihnă anual, vacanța se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situația care a generat întreruperea. Dacă acest lucru nu este posibil, zilele rămase neefectuate trebuie să fie reprogramate.

Totodată, cadrul legislativ mai prevede că salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap, precum și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.

La rândul lor, și salariatele care urmează o procedură de fertilizare „in vitro” beneficiază anual de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de trei zile, acordat diferențiat. Pentru a-l putea primi, cererea pentru concediul de odihnă suplimentar trebuie să fie însoțită de o scrisoare medicală eliberată de medicul specialist.

Ce bani primiți pentru concediul de odihnă

Codul Muncii prevede că, pentru perioada concediului de odihnă, salariații beneficiază de o indemnizaţie de concediu. Valoarea acesteia nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă.

Conform articolului 150, indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.

Banii cuveniți trebuie plătiți de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data începerii concediului. La aceștia se pot adăuga, în funcție de angajator, bonusuri de tipul prime de concediu, care sunt impozabile. Pe de altă parte, pe perioada concediului de odihnă, angajatorul nu are obligația de a acorda tichete de masă, acestea fiind rezervate exclusiv pentru perioada efectivă de muncă.

Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă. Codul Muncii prevede în mod explicit că: „În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual”.

Nu ratați episodul următor!

Citește mâine dimineață în noul episod al Serialului „Ghid practic” în ce condiții puteți beneficia de concediul fără plată.