Concediul de maternitate reprezintă un tip special de concediu de care beneficiază angajatele care urmează să nască. Cunoscut și sub denumirea de concediu de sarcină, acesta include concediul prenatal și concediul postnatal.
Conform OUG 158/2005, care reglementează și stabilește condițiile de acordare a acestui tip de concediu, pot beneficia de concediu de maternitate femeile însărcinate sau care tocmai au născut, cu condiția să aibă un stagiu de cotizare de minim 6 luni în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul. De concediu de maternitate pot beneficia însă și mamele care nu mai au calitatea de asigurat din motive neimputabile lor, cu condiția ca nașterea să aibă loc în următoarele 9 luni de la momentul pierderii calității de asigurat.
Legea prevede că femeile gravide pot beneficia de 63 de zile de concediu medical prenatal înainte de data nașterii. Potrivit prevederilor legale, concediul medical prenatal se acordă, exclusiv, pentru sarcină, și nu pentru diversele afecțiuni care pot surveni pe parcursul sarcinii, fără a avea legătură efectivă cu sarcina.
În cazul persoanelor cu handicap, acestea pot beneficia, la cerere, de concediu de maternitate începând cu a 6-a lună de sarcină.
Cum se poate obține concediul de risc maternal
În cazul problemelor de sănătate independente de sarcină care survin înainte de intrarea efectivă în concediul de maternitate, medicul de familie poate elibera un certificat medical prin care să starea de incapacitate de muncă a gravidei. Pe baza acestuia, persoana respectivă poate beneficia de un concediu medical obișnuit, care nu este asimilat concediului de maternitate prenatal.
Un alt aspect reglementat de lege, prin OUG nr. 96/2003, este cel al obligației angajatorului de a asigura salariatei gravide protecție la locul de muncă. Conform sursei citate, pentru a beneficia de acest drept, salariata are obligația de informa în scris angajatorul despre sarcină. La rândul său, angajatorul trebuie să evalueze împreuna cu medicul de medicină a muncii posibilele riscuri la care este expusă salariata la locul de muncă și să realizeze un raport care să includă și măsurile suplimentare de protecție pe care aceasta trebuie să le respecte.
Dacă angajatorul, din varii motive, nu a putut asigura atenuarea riscurilor și modificarea programului de lucru al salariatei gravide, aceasta poate solicita acordarea unui concediu de risc maternal, pe baza recomandării medicului care supraveghează sarcina. Durata maximă a concediului de risc maternal poate fi de 120 de zile calendaristice, în funcție de recomandarea medicului.
Care este durata concediului postnatal
Potrivit OUG 158/2005, durata concediului postnatal (concediu de lăuzie) este de 63 de zile. Dar, pentru că legea permite compensarea între concediul prenatal și postnatal, durata concediului la care are dreptul salariata după nașterea copilului poate ajunge până la 126 de zile, prin însumarea celor două perioade aferente.
Conform prevederilor OG 96/2003, angajatorul are obligația să nu permită revenirea la locul de muncă a salariatei mai devreme de 42 de zile de la nașterea copilului, aceasta fiind de altfel și durata minimă a concediului postnatal acordate de medic.
Atenție însă! – dacă, prin compensare, durata concediului prenatal este mai mare de 84 de zile, indemnizatia aferentă concediului pentru creșterea copilului se va acorda numai după parcurgerea perioadei de 42 de zile de la naștere.
Condițiile pentru primirea indemnizației
Legea prevede că, pentru a putea beneficia de concediu și indemnizatia de maternitate, salariatele gravide trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
– să fie cetățeni români sau ai statelor membre UE,
– să aibă domiciliul în România,
– să aibă, în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu de maternitate, un stagiu de cotizare de minim 6 luni.
Dacă persoana în cauză a schimbat locul de muncă în perioada respectivă, aceasta trebuie să îndeplinească condiția stagiului de cotizare la ambii angajatori pentru ca să poată beneficia de concediu de maternitate si indemnizație.
În cazul contractelor de muncă cu timp parțial, conform OUG 65/2005, acestea nu mai generează stagiu de cotizare proporțional cu timpul efectiv lucrat, ci un stagiu de cotizare întreg, indiferent de durata lucrată.
Perioadele asimilate stagiului de cotizare sunt:
– perioada cât asigurata a beneficiat de concedii medicale, de concediu pentru creșterea copilului, de pensie de invaliditate;
– perioada în care asigurata a urmat cursuri de zi ale învățământului universitar, pe durata normală a acestora, cu condiția absolvirii cu examen de licență sau diplomă.
Câți bani primiți pentru concediul de maternitate
Baza de calcul a indemnizației este dată de media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar. Valoarea indemnizației de maternitate este de 85% din media veniturilor lunare.
Atenție! – indemnizația de maternitate nu se impozitează, din ea se reține doar contribuția la asigurările de stat (CAS).
Indemnizatia de maternitate este suportată integral din bugetul asigurărilor sociale de stat, respectiv din contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Plata indemnizației se face lunar de către angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă și se recuperează de la FNUASS.
Legea prevede că indemnizația poate fi solicitată, pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data la care beneficiarii erau în drept să le solicite.
Calculul și plata indemnizației sunt realizate de către angajator în baza certificatului medical depus de salariată.
Nu ratați episodul următor!
Citește mâine dimineață în noul episod al Serialului „Ghid practic” care sunt condițiile de acordare a concediului de creștere a copilului.