De la începutul anului, România se confruntă cu inundații, alunecări de teren și cutremure. Cu toate acestea, numărul românilor care își asigură locuințele împotriva acestei categorii de riscuri rămâne unul scăzut, deși pot beneficia, contra unei taxe anuale modice, de despăgubiri în valoare de până la 20.000 de euro. Gama de pericole acoperite poate fi însă extinsă mult mai mult apelând la asigurările facultative de locuințe, care permit includerea în poliță inclusiv a pagubelor provocate de incendii, explozii, vecini sau hoți.
Anul trecut, România a înregistrat cel mai mare număr de case afectate de incendii. Conform datelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în 2022 numărul incendiilor a crescut cu 41%. Peste 7.000 dintre acestea au afectat locuințele românilor, ceea ce reprezintă cel mai mare număr înregistrat în ultimii opt ani.
Deloc întâmplător, un sondaj realizat de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) și IRES arată că incendiul este pericolul cel mai des menționat de către români atunci când se referă la riscurile care pot afecta locuințele (56%). Pe locurile următoare în clasamentul riscurilor realizat în 2021 la nivel național („Percepția românilor față de asigurările de locuințe”) se situează: furtunile și vijeliile (53%), seismele (50%), furturile și inundațiile (la egalitate, cu câte 31% fiecare), exploziile (27%) și alunecările de teren (18%).
Pentru a preveni această categorie de riscuri care le pot afecta casele, românii au la dispoziție asigurările de locuințe. Mai mult însă, prin Legea nr. 260/2008, sunt chiar obligați să încheie o Poliță de asigurare împotriva dezastrelor (PAD), care este emisă exclusiv de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), organism înființat de stat, dar administrat privat și având ca acționari firme private de asigurare.
Însă, deși este obligatorie, iar legea prevede și amenzi pentru penalizarea celor care nu se conformează cerințelor (de la 100 la 500 lei), românii nu se înghesuie să încheie asigurarea impusă de stat. Conform datelor site-ului paidromania.ro, la finalul lunii mai 2023 doar 1,96 milioane de locuințe erau asigurate prin PAD, ceea ce reprezintă puțin peste 20% din totalul fondului locativ estimat la circa 9,6 milioane la nivel național. Este de trei ori mai puțin decât media UE, unde aproximativ 63% dintre locuințe sunt asigurate, potrivit unui sondaj EIOPA.
Ce riscuri acoperă asigurarea obligatorie
Legea prevede că, prin PAD, proprietarii de locuințe beneficiază de acoperire pentru trei riscuri naturale majore: cutremure, inundații și alunecări de teren.
Valoarea poliției și a pagubelor acoperite prin asigurarea obligatorie diferă în funcție de tipul locuințelor. Astfel, Legea nr. 260/2008 împarte locuințele în două categorii:
– TIP A – locuințe construite din beton armat, metal sau lemn sau cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic. Pentru acest tip de locuințe, valoarea anuală a PAD este de 20 de euro și va fi majorată la 130 de lei din noiembrie. Suma asigurată este de până la 20.000 de euro.
– TIP B – locuințe cu pereți exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale care nu au fost supuse unui tratament termic și/sau chimic (de exemplu, chirpici). Pentru acest tip de locuințe, valoarea anuală a PAD este de 10 de euro, respectiv 50 de lei din noiembrie, suma asigurată fiind de până la 10.000 de euro.
Legea mai prevede că locuințele situate în clădirile încadrate în clasa I de risc seismic nu pot fi asigurate pentru niciunul din riscurile incluse în polița PAD. De asemenea, nu pot fi asigurate anexele, dependințele, dotările și utilitățile care nu sunt legate structural de clădirea în care este situată locuința asigurată și nici bunurile din interiorul locuinței.
Totodată, asiguratorii din PAID nu plătesc despăgubiri pentru locuințele construite în zonele periclitate de inundații, prăbușiri și alunecări de teren și dacă organele de drept au interzis prin acte publicate sau au comunicat în scris asiguratului (înainte de construire) interdicția de a construi în acea zonă.
Cum funcționează PAD
Conform datelor ASF, după despăgubirea fiecărei daune raportate de asigurat, suma disponibilă se micșorează pentru restul perioadei de asigurare. Legea prevede că, după plata unei despăgubiri de către PAID, asiguratul poate opta pentru reîntregirea sumei asigurate, prin plata unei prime de asigurare calculate proporţional cu despăgubirea primită și perioada rămasă din asigurare, însă numai după efectuarea tuturor reparaţiilor pentru care a fost solicitată despăgubirea.
Potrivit sursei citate, PAD nu acoperă daunele provocate de:
– inundaţiile produse în timpul formării unor lacuri de acumulare sau în timpul schimbării artificiale a cursurilor de apă; prin timpul formării lacului de acumulare se înţelege umplerea cu apă a lacului de acumulare până la nivelul deversorului;
– în cazurile de ameninţare bruscă de prăbușire sau alunecare de teren, precum și în cazul imposibilităţii folosirii chiar prin repararea sau consolidarea clădirilor, dacă aceste fenomene au fost prilejuite, înlesnite ori agravate de săpături sau lucrări edilitare de orice fel, lucrări de prospecţiuni, explorări ori exploatări miniere sau petroliere, la suprafaţă ori în profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor;
– de tasarea (lăsarea) terenului de fundaţie fie sub sarcina construcţiei, fie datorită altor cauze;
– de formarea de crăpături în terenul de fundaţie sau în terenul din preajma clădirii, datorită variaţiei de volum a terenului, ca urmare a contracţiei/dilatării produse de îngheţ/dezgheţ.
De ce este nevoie de o asigurare facultativă de locuințe
Asa cum arată sondajul UNSAR citat, există numeroase alte riscuri care nu sunt acoperite de PAD, dar care pot fi despăgubite prin intermediul asigurărilor facultative de locuințe . Fapt confirmat recent și de vicepreşedintele ASF, Cristian Roșu, care a declarat că polița în valoare de 20.000 de euro nu poate acoperi valoarea totală a pagubelor atunci când intervin avarii majore: „Trebuie să ne gândim că o casă trebuie să aibă şi asigurare facultativă. Noi discutăm de un minim necesar în care poţi să ajuţi”.
Asigurările de locuințe facultative acoperă o gamă mult mai extinsă de riscuri specifice: incendii, furtuni, vijelii, uragane, tornade, grindină, ploaie torențială, trăsnete, avarii produse de greutatea stratului de zăpadă acumulat etc. Pe lângă aceste riscuri naturale, asigurările facultative acoperă și pagubele produse de explozii, inundatii provocate de spargerea unei conducte sau de vecini, furturi, acte de vandalism, greve, revolte, tulburări civile, distrugeri provocate de animale sălbatice, lovirea locuinței de către vehicule etc. În plus, acoperă și diferența dintre cei maxim 20.000 de euro (respectiv 10.000 de euro, pentru locuințele de TIP B) acoperiți prin PAD până la suma la care este asigurată locuința împotriva riscurilor de cutremur, inundație sau alunecări de teren. (Legea prevede că plata despăgubirilor se face mai întâi în baza contractului de asigurare obligatorie și abia apoi din asigurarea facultativă.)
Ofertele asigurătorilor permit personalizarea asigurării prin introducerea de numeroase „clauze” suplimentare care permit asigurarea obiectelor din interior, cum sunt electronicele și electrocasnicele pentru daunele provocate de șocurile electrice cauzate de furnizorii de energie, obiectele casante (geamuri, chiuvete, oglinzi etc.), centralele termice etc.
În plus, prin asigurarea facultativă pot fi incluse în poliță și clădirile anexe, dependințele etc., lucru care nu este posibil prin intermediul PAD. De asemenea, pot fi incluse și secțiuni destinate protecției terțelor persoane, care asigură acoperire parțială sau completă a daunelor produse de vecini, în anumite condiții.
Cum trebuie abordată asigurarea facultativă a locuinței
Asiguratorii au o ofertă foarte diversificată pentru locuințe, ceea ce permite configurarea unei polițe care să răspundă cât mai exact nevoilor reale.
Pentru aceasta, primul pas este evaluarea locuinței, realizată gratuit de firma de asigurări. Puteți realiza acest lucru și singuri, folosind motoarele de autoevaluare puse la dispoziție pe site-urile diferiților asigurători.
Pentru a lua o decizie, trebuie să aveți acces însă la date provenind de la mai mulți ofertanți și pe care trebuie să le analizați cu atenție. Legea 236/2018 prevede că „În cazul în care se oferă consultanţă înainte de încheierea unui contract specific, distribuitorii de asigurări fac recomandări personalizate pentru clienţi, în care documentează motivul adecvării unui anumit produs la cerinţele şi nevoile clienţilor.” Actul normativ mai stipulează un aspect important: „consultanţa se oferă după analizarea unui număr suficient de mare de contracte de asigurare disponibile pe piaţă, astfel încât recomandarea personalizată să fie efectuată pe baza unor criterii profesionale şi contractul de asigurare să răspundă cel mai bine necesităţilor clientului”.
Chiar dacă beneficiați de sprijinul unui consultant, nu lăsați totul pe seama lui și citiți cu atenție condițiile incluse pentru clauzele solicitate pentru a vă feri de surprizele care pot apărea. Cum sunt, de exemplu, cele în cazul asigurărilor pentru cutremure care prevăd acordarea de despăgubiri doar dacă seismele nu depășesc o anumită magnitudine. Sau polițele care nu acoperă pagubele produse din cauza defectelor de etanșeitate ale pereților exteriori, ale acoperișurilor, teraselor, ferestrelor exterioare etc.
Sunt informații despre care este bine să solicitați cât mai mult date înainte de a semna contractul de asigurare.
Nu ratați episodul următor!
Citește mâine dimineață, în următorul episod al Serialului „Ghid practic de asigurări”, cum poți să îți alegi cea mai bună asigurare de viață.
