Conform prevederilor Codului Muncii, vechimea în muncă reprezintă perioada în care salariatul a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă. Însă nu doar perioadele petrecute de salariat muncind efectiv se iau în calcul la vechime.
Există mai multe categorii de perioade care sunt asimilate stagiilor de cotizare, deși acestea sunt, de fapt, perioade de necontributivitate. Cea mai numeroasă categorie este cea a concediilor, însă la acestea se adaugă și perioadele de șomaj sau cele de probă.
Concediul de odihnă
Conform prevederilor legale, fiecare salariat beneficiază anual de minimum 20 de zile libere. Potrivit Codului muncii, perioada de concediu de odihnă este luată în calcul la stagiul de cotizare. Nu se iau în calcul și se scad din vechimea în muncă, concediile fără plată. Similar se procedează și în cazul absențelor nemotivate.
Există însă și o serie de excepții la concediul fără plată. Astfel, prevederile art. 155 din Codul muncii stabilesc un regim juridic distinct al concediilor fără plată acordate pentru formare și perfecționare profesionala, care generează vechimea în muncă.
Concediul pentru incapacitate de muncă
Concediile medicale pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pe o durată de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire, și poate fi prelungit ulterior cu maximum 90 de zile.
Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă se acordă în baza unui certificat medical, conform dispozițiilor Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Actul normativ prevede că perioada de suspendare a contractului individual de muncă în cazul concediului de acest tip se consideră vechime în muncă
Concediile pentru nașterea, creșterea și îngrijirea copiilor
Conform prevederilor legale în vigoare în 2023, sunt luate în calcul ca perioade de cotizare pentru pensie următoare concedii:
– Concediul de creștere a copilului, care se acordă pe o perioadă de doi ani sau trei ani în cazul copiilor care suferă de un handicap,
– Concediul de risc maternal, care se acordă pe o perioadă de maximum 120 de zile,
– Concediul de maternitate, care se acordă pe o perioadă de 63 de zile de concediu înainte de naștere (concediu prenatal) și 63 de zile după nașterea copilului (concediu postnatal),
– Concediul de acomodare se acordă pe o perioadă de maximum un an și include și perioada de încredințare în vederea adopției,
– Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav se acordă pe o durată de cel mult 14 zile calendaristice, în una sau mai multe etape, pentru aceeaşi afecţiune,
– Concediul paternal se acordă la cerere, în primele 8 săptămâni de la naşterea copilului.
Concediul de studii
Concediul de studii cu plată se poate acorda pe o durată de cel mult 10 zile lucrătoare sau până la 80 de ore, integral sau fracționat. Concediul de studii fără plată se poate acorda pe o durată de cel mult 30 de zile lucrătoare, integral sau fracționat.
Concediul de studii este considerat vechime în muncă, fiind asimilat perioadei de muncă efectivă. Perioada concediului de studii (cu plată sau fără plată) nu poate fi scăzută din durata concediului de odihnă.
Studiile de licenţă şi cele de doctorat reprezintă perioade asimilate stagiului de cotizare pentru obţinerea pensiei, conform actualei legi a pensiilor , însă nu constituie vechime în muncă, în sensul Codului muncii.
Concediul de îngrijitor
Concediul de îngrijitor se acordă pe o durată de maximă de cinci zile lucrătoare pe an și poate fi acordat de angajatori, la cerere, salariaților care îngrijesc ori sprijină o rudă sau o persoană ce stă în aceeași locuință cu aceștia, cu probleme grave de sănătate. Conform prevederilor din Codul muncii, prin rude se înțeleg fiul, fiica, mama, tatăl sau soțul ori soția unui salariat.
Perioadele de probă
Potrivit legislației muncii în vigoare, angajatorii au dreptul să stabilească, la angajarea unei persoane, o perioadă de probă, perioadă ce poate avea, în funcție de natura postului ocupat de noul salariat, durate diferite. Perioada poate fi de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere. Conform prevederilor Legii nr. 53/2003 perioada de probă constituie vechime în muncă.
Perioadele de șomaj
Perioada în care o persoană a beneficiat de indemnizaţie de şomaj constituie vechime în muncă numai dacă drepturile aferente s-au primit sub imperiul Legii 1/1991. Potrivit art.15 din respectivul act normativ, perioada pentru care o persoană este îndreptăţită să primească ajutor de şomaj sau de integrare profesională constituie vechime în muncă şi în aceeaşi unitate.
Începând cu data de 01.03.2002, data intrării în vigoare a Legii nr.76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, aceste perioade nu mai sunt recunoscute de lege ca fiind vechime în muncă, dar sunt laute în calcul pentru stagiul de cotizare.
Stagiul militar obligatoriu
Conform Legii nr.3/1977, art . 20, constituie vechime în muncă perioada în care o persoană încadrată în muncă și-a întrerupt activitatea deoarece a îndeplinit serviciul militar în termen, a fost concentrată, mobilizată sau în prizonierat.
În prezent, dispozițiile legale în materie consideră perioada de stagiu militar ca fiind perioada asimilată stagiului de cotizare la pensie, de la 1 iulie 1977 și până la data de 01.04.2001, când a fost abrogată Legea nr.3/1977.
Ce alte perioade mai sunt luate în calcul
Pe lângă cazurile enumerate mai sus luate în calcul la vechimea în muncă și perioadele de suspendare din funcție, precum și cazurile de desfacere a contractului de muncă, dacă acestea au fost anulate ulterior de drept sau printr-o decizie judecătorească definitivă.
Nu ratați episodul următor!
Citește luni dimineață, în noul episod al Serialului „Ghid practic de pensionare”, când se suspendă sau încetează plata pensiei.
