Codul fiscal prevede o serie de condiții în care pensionarii pot cumula sau nu pensia cu salariul sau veniturile obținute din alte surse. Prevederile respective conțin însă mai multe excepții, ceea ce complică un pic lucrurile.
Discuțiile tot mai frecvente din ultima perioadă legate de subiectul cumulului pensiei cu salariul sau cu alte venituri au generat o serii de confuzii legate de cine și în ce condiții poate beneficia de acest drept.
Pentru a lămuri aceste aspecte, am apelat la informațiile furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), care are prevederi explicite în acest sens.
Conform sursei citate există o serie de situații clare pentru care legislația permite cumulul pensiei cu alte venituri. Deși regula cu caracter general este aceea că „beneficiarii sistemului public de pensii, indiferent de categoria de pensie de care beneficiază, pot cumula pensia cu venituri realizate din activităţi independente şi din drepturi de proprietate intelectuală, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora”, există numeroase excepții și condiții.
Care sunt categoriile care pot realiza cumulul
Conform CNPP, pensionarii pentru limită de vârstă și copiii care beneficiază de pensie de urmaș (cu vârsta până la 16 ani, respectiv 26 de ani dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii) pot cumula pensia cu venituri obtinute din activități dependente/independente, aşa cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora.
O a doua categorie o reprezintă cea care include
– pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I sau II de invaliditate,
– pensionarii de urmaş încadraţi în gradul I sau II de invaliditate;
– pensionarii beneficiari ai unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parţiale,
– soţul supravieţuitor, încadrat în gradul I și II de invaliditate, beneficiar al unei pensii de urmaş.
Și aceștia cumula pensia cu venituri obținute din activităţi independente, așa cum sunt reglementate de Codul fiscal, precum și din activităţi dependente, indiferent de nivelul acestora, dar cu anumite excepții reprezentate de:
– veniturile obținute în baza unui contract individual de muncă,
– veniturile obținute în baza unui raport de serviciu (funcționar public),
– veniturile obținute de persoane care desfășoară activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
În cazul persoanelor care beneficiază de pensie de invaliditate gradul de III, precum și a copiilor încadrați în cadrul III de invaliditate care beneficiază de pensie de urmaș, aceștia pot cumula pensia cu venituri obținute din activități independente, precum și din activități dependente, cu condiția să nu depășească jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă. Prevederea se aplică inclusiv în cazul excepțiilor de mai sus (contract individual de muncă, raport de serviciu etc.).
O altă situație specială este cea a soţului supravieţuitor beneficiar al unei pensii de urmaş, cu exceptia celui incadrat in gradul I si II de invaliditate. Și acesta poae cumula cu venituri obținute din activităţi independente, indiferent de nivelul acestora, precum și din activităţi dependente, cu condiția să nu depăşească 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Prevederea se aplică inclusiv în cazul excepțiilor de mai sus (contract individual de muncă, raport de serviciu etc.).
Cine nu poate cumula pensia cu alte venituri
Prevederile CNPP stipulează o serie de condiții clare în care nu este permisă cumularea pensiei cu alte venituri.
Astfel, o primă categorie este cea a beneficiarilor de pensie anticipată sau pensie anticipată parțială. Aceștia nu pot cumula pensia cu veniturile obținute:
– în baza unui contract individual de muncă,
– în baza unui raport de serviciu (funcționar public),
– dacă desfășoară activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege.
Persoanele respective pot însă cumula pensiile anticipate/anticipate parțial cu venituri obținute din activități independente, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, precum și din activităţi
dependente, indiferent de cuantumul acestora, altele decât cele menționate anterior.
Regula se aplică identic și în cazul pensiei de urmaș a soţului supravieţuitor încadrat în gradul I sau II de invaliditate.
În cazul în care nu respectă această regulă, beneficiarii pensiilor anticipate, anticipate parțial sau de urmaș (în condițiile menționate) pierd dreptul la respectivele pensii.
În aceeași situație se află și beneficiarii pensiilor de invaliditate gradul I sau II, precum și ai pensiilor de urmaş încadrați în gradul I sau II de invaliditate. Nici aceștia nu au dreptul să cumuleze pensia cu veniturile obținute în condițiile amintite.
Care sunt excepțiile în vigoare
În cazul beneficiarilor de pensii de invaliditate gradul III și al pensiilor de urmas ale copiilor încadrați în gradul III de invaliditate se aplică aceeași restriciție doar dacă se depăşește jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.
O altă excepție o reprezintă situația
– pensiilor de urmaș primite de soțul supraviețuitor dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale,
– pensiilor de urmaş acordate pe o perioadă de 6 luni de la data decesului,
– pensiilor de urmaș acordate soţilor supravieţuitori care au în îngrijire, la data deceselor susţinătorilor, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani.
În aceste cazuri, condiția de non-cumul acționează doar dacă veniturile obținute depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
În cazul angajaților la stat, situația rămâne una complicată. La finalul lunii trecut, Camera Deputaților a votat Legea interzicerii cumulului pensiei cu salariul, urmând să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis. Comisiile parlamentare au introdus mai multe amendamente și excepții, astfel că demnitarii, angajații BNR, ASF, ANCOM, ANRE, profesorii, cei angajați cu ora să aibă grijă de bătrâni, copiii care au pensii de urmaş, medicii si asistenții, preoţii și artiștii, membrii Academiei Române au voie să cumuleze pensia cu salariul.
Până când vor fi promulgate – lucru care este sigur, având în vedere că președintele Iohannis a declarat că „în esență”, are „o părere bună” despre actul normativ respectiv -, rămân în vigoare prevederile CNPP prezentate mai sus.
Nu ratați episodul următor!
Citește mâine dimineață, în noul episod al Serialului „Ghid practic de pensionare”, cum se calculează punctajul pensiei.
