Infofinanciar > Lumea la zi > Global Times: Conducerea chineză analizează situația economică și munca
Lumea la zi

Global Times: Conducerea chineză analizează situația economică și munca

Global Times: Conducerea chineză analizează situația economică și munca
Sursa foto: the atlantic

Xi Jinping, secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez (PCC), a prezidat vineri o reuniune a Biroului Politic al Comitetului Central al PCC pentru a analiza situația economică actuală și activitatea economică. 

În cadrul reuniunii s-a remarcat faptul că, de la începutul anului, economia și societatea chineză și-au reluat pe deplin operațiunile normale. 

Cu ajutorul unor politici macroeconomice concentrate în față și sinergizate, „tripla presiune” a cererii în scădere, a șocurilor din partea ofertei și a așteptărilor slăbite a fost atenuată, în timp ce creșterea economică a fost mai bună decât se aștepta, cererea de pe piață s-a redresat treptat, dezvoltarea economică a arătat un impuls ascendent, iar funcționarea economică a avut un start bun, a declarat reuniunea. 

Planul de reformă al economiei chineze 

Consiliul de Stat al Chinei a dezvăluit pe 7 martie un plan de reformă a instituțiilor sale, în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente din cadrul celor două sesiuni din acest an. Planul a fost apoi înaintat primei sesiuni a celui de-al 14-lea Congres Național al Poporului (CNP) pentru deliberare în conformitate cu procedura legală. 

Atunci când a explicat planul deputaților APN, consilierul de stat și secretarul general al Consiliului de Stat Xiao Jie a declarat că reforma instituțională va implica restructurarea, optimizarea și ajustarea responsabilităților unor organe-cheie precum știința și tehnologia, reglementarea financiară, guvernanța datelor, revitalizarea rurală, gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală și îngrijirea persoanelor în vârstă, potrivit Global Times.

Este de remarcat faptul că anunțul oficial a inclus doar reformele instituțiilor Consiliului de Stat, dar, de fapt, această rundă de reforme este una cuprinzătoare, care implică atât organele de partid, cât și instituțiile guvernamentale, așa cum s-a precizat în cea de-a doua sesiune plenară a celui de-al 20-lea Comitet Central al Partidului Comunist Chinez (PCC), imediat înainte de cele două sesiuni.  

Este posibil să nu cunoaștem încă în detaliu imaginea completă a reformei cuprinzătoare, dar cu ajutorul informațiilor disponibile putem susține că aceasta se va desfășura în conformitate cu următoarele principii: 

În primul rând, tema principală este consolidarea conducerii unificatoare și centralizatoare a Partidului, în special în domenii-cheie precum știința și tehnologia și activitatea de construire a Partidului în organizațiile economice nepublice.  

Misiunea este de a preveni riscurile și de a păstra siguranța, în special în ceea ce privește stabilirea unui mecanism de conducere autoritar și eficient în domeniul securității naționale.  

Obiectivul major este de a optimiza și îmbunătăți funcția guvernamentală și guvernarea bazată pe lege pentru a răspunde cerințelor modernizării și a sprijini stilul chinezesc de modernizare.  

O trecere în revistă istorică a reformelor instituționale din 1978 ne poate ajuta să înțelegem logica consecventă care stă la baza acestora. S-ar putea afirma că toate cele nouă runde de reforme instituționale au un punct comun esențial, și anume îmbunătățirea și modernizarea sistemelor și capacităților de guvernare ale statului. 

Dintre toate capacitățile, cea mai importantă este poate cea strategică, cu ajutorul căreia PCC și guvernul chinez pot deține avantaje în elaborarea de politici orientate spre viitor în anumite domenii și zone. Iar aceste capacități pot funcționa mai bine sub conducerea unificatoare, centralizatoare și puternică a PCC. De fapt, conducerea PCC a servit ca armă magică în victoria finală a revoluției, ceea ce o face să fie atât o tradiție, cât și un avantaj unic.  

De ce pune China accentul atât de urgent pe unificarea, centralizarea și o conducere puternică? Poate că este din cauza caracteristicilor și cerințelor modernizării chineze.  

În urmă cu aproape o lună, PCC a organizat o altă reuniune importantă, care nu a fost mai puțin semnificativă decât cele două sesiuni în curs de desfășurare. Membrii nou aleși și membrii alternativi ai celui de-al 20-lea Comitet Central al PCC au luat parte la o sesiune de studiu comună, axată pe problemele de bază privind modernizarea Chinei, pe principalele inovații teoretice și pe proiectul general cuprinzător al Chinei stabilit de cel de-al 20-lea Congres Național al PCC.  

În remarcile de deschidere a acestei sesiuni de studiu, președintele Xi Jinping, de asemenea secretar general al Comitetului Central al PCC, a precizat că „stilul chinezesc de modernizare este modernizarea socialistă condusă de PCC, iar aceasta este trăsătura definitorie care este atât generală, cât și fundamentală”. 

Care a fost efortul de modernizare al Chinei pentru piața muncii și economie

 Participanții la această sesiune de studiu au fost toate cadrele de nivel superior celui provincial, iar acestea reprezintă cea mai mare parte a elitelor chineze, cunoscute sub numele de „cei câțiva critici”.  

În urma sesiunii, toți au recunoscut faptul că conducerea Partidului are o influență directă asupra direcției fundamentale, viitorului și destinului și, în cele din urmă, asupra succesului modernizării în stil chinezesc, și că, în ultimul secol, toate eforturile Partidului de a uni și conduce poporul chinez au avut ca scop construirea Chinei într-o țară modernă și puternică și realizarea marii întineriri a națiunii chineze.  

Recunoașterea unanimă de către elite a necesității conducerii partidului atestă în mod viu efectul conducerii. Mai mult, modernizarea în stil chinezesc, profund înrădăcinată în excelenta cultură tradițională chineză, întruchipează esența avansată a socialismului științific, se bazează pe și absoarbe toate realizările unei varietăți de civilizații umane, reprezintă direcția de dezvoltare a civilizației și progresului uman și prezintă o nouă imagine diferită de modelul de modernizare occidental. 

De fapt, efortul de modernizare al Chinei a atras atenția mediului academic internațional încă de când China și-a lansat politicile de reformă și deschidere. Un rezultat al acestei explorări academice este o carte intitulată „Modernizarea Chinei”, publicată în 1981, la care a contribuit un grup de cercetători renumiți sub auspiciile Centrului de Studii Internaționale de la Universitatea Princeton.  

Aceștia văd modernizarea ca pe un proces prin care societățile s-au transformat și se transformă sub impactul revoluției științifice și tehnologice, dar susțin, de asemenea, că atât factorii indigeni, cât și cei exogeni contribuie la modul în care se dezvoltă modernizarea, potrivit News.cgtn.

Deși s-au concentrat asupra unui curs comun, a naturii și a abordărilor modernizării din perspectivă comparativă, cercetătorii au arătat suficient respect și au acordat suficientă importanță lecțiilor particulare trase din China modernă, dintre care cea mai semnificativă a fost indispensabilitatea unei conduceri unificatoare și centralizatoare și a unor capacități statale adecvate.