Producătorii de mărțișoare artizanale, dar și „intermediarii” de astfel de produse de sezon au luat cu asalt trotuarele orașelor mari. În Capitală s-au deschis mai multe târguri și expoziții destinate comercializării de mărțișoare, care sunt luate cu asalt de bucureșteni.
Data de 1 martie, care marchează oficial venirea primăverii, este și Ziua mărțișorului, oferit ca simbol al prieteniei, dragostei și respectului. Purtat uneori până la sfârșitul lunii martie, prins de haine sau legat cu șnurul tradițional de încheietura mâinii, mărțișorul este o „obligație” de care majoritatea bărbaților se achită an de an cu coștiinciozitate.
Goana după mărțișoare
Ca urmare, încă de săptămâna trecută, numeroși români au demarat în căutarea mărțișoarelor prin târgurile deschise în Capitală. Unul dintre acestea se află la Grădina Monteoru, iar un altul mai mare la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, de la Piața Victoriei. Ambele târguri, reunesc zeci de standuri care prezintă sute de modele de mărțișoare.
Majoritatea acestora sunt realizate artizanal, dar la vânzare se găsesc și decoraţiuni și accesorii create special cu această ocazie. Prețurile variază în funcție de producător, materiale folosite, sofisticare și bunul plac al fiecărui vânzător. Așa că puteți găsi și mărțișoare ieftine, al căror preț pleacă de la 2 lei, dar și din cele mai scumpe și mai pretențioase care pot costa 20 de lei și chiar mai mult, conform datelor Cancan.
Ca în fiecare an, și în 2023, la mare căutare sunt mărțișoarele comestibile făcute din ciocolată sau turtă dulce sau în formă de inimioare, flori, steluțe sau animale. Cererea de „simboluri dulci” este mare, așa că prețurile sunt pe măsură.
Mărţişorul, un dar simbolic cu semnificații profunde
Tradiția spune că mărțișorul trebui purtat de femeile cărora le este dăruit este pentru avea noroc în decursul anului și a fi sănătoase și curate ca argintul odată cu venirea primăverii.
Potrivit credințele românești mărțișorul este unui talisman care apară posesorii de forțele malefice și ține deoparte deochiul. Se mai spune că mărțișorul protejează împotriva razelor orbitoare ale soarelui care începe să își facă apariția o dată cu venirea primăverii.
Tradiția spune că mărțișorul prins la încheietura mâinii cu șnurul alb-roșu trebuie legat cu un nod. Pevederea nu este întâmplătoare, căci și nodul are o simbolistică anume, având rolul de funcție protectoare – de aceea se spune că, în perioada în care mărțișorul este purtat, acesta ține răul departe. La rândul lui și șnurul bicolor împletit are o semnificație aparte, căci și împletiturile feresc de ghinion și împrejurări nefavorabile.
Tradiții și eresuri românești legate de mărțișor
În anumite zone din Bucovina sau ale Moldovei se menține obiceiul ca femeile să poarte la gât o monedă de aur sau de argint, agățate de un șnur împletit roșu și alb. Cele două fire semnifică lupta vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii.
Tradiția prevedea că șnurul cu monedă trebuia purtată timp de 12 zile, după care banul era folosit pentru a cumpără o felie de brânză albă dulce pentru ca fata care a purtat moneda să fie dulce și fața sa să rămână luminoasă și netedă cât mai mult timp.
În alt zone ale țării există obiceiul conform căruia părinții leagă la gâtul sau la mâna copiilor câte un bănuț de argint, ori de aur. Mărțișorul este purtate 12 zile la gât, apoi este legat de ramura unui pom tânăr. Dacă pomului îi merge bine (înflorește, înverzește, face fructe) se crede că și copilului îi va merge bine.
