Google, Facebook, Twitter, dar și alte companii din lumea tehnologiei o să fie obligate să ia măsuri ca să contracareze deepfake-urile și conturile false de pe platformele lor. În caz contrar, vor risca amenzi mari, potrivit unui cod de practică al Uniunii Europene care a fost actualizat.
Comisiea Europeană urmează să publice joi acest cod de practică actualizat în ceea ce privește dezinformarea, ca parte a luptei contra știrilor false. Introdus în anul 2018, acest cod voluntar o să devină acum o schemă de coreglementare, cu responsabilitatea divizată în două părți, mai precis între autoritățile de reglemenatare și semnatari.
Versiunea actualizată a codului prezintă exemple de comportament manipulator, de pildă deepfakes și conturile false, pe care semnatarii o să trebuiască să le abordeze.
Cât de mari vor fi amenzile pentru companiile care nu se conformează
Potrivit Antena 3, în document se arată următorul lucru: „Semnatarii relevanţi vor adopta, consolida şi implementa politici clare cu privire la comportamentele şi practicile manipulative nepermise asupra serviciilor lor, pe baza celor mai recente dovezi privind comportamentele şi tacticile, tehnicile şi procedurile (TTP) folosite de actori rău intenţionaţi.”.
Deepfake-urile reprezintă falsuri suprarealiste care sunt create prin tehnici informatice care au pornit o alarmă în toată lumea, mai ales atunci când sunt folosite într-un context politic.
Codul va fi legat și de noile reguli stricte ale Uniunii Europene, care sunt cunoscute sub numele de „Digital Services Act” sau DSA. Codul a fost agreat de 27 de țări la începutul acestui an și are o secțiune specială privind combaterea dezinformării.
Companiile care nu își îndeplinesc aceste obligații conform codului se pot confrunta cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri la nivel global, pe baza regulilor Digital Services Art. Firmele au la dispoziție șase luni ca să pună în aplicare măsurile după ce acestea au aderat la cod.
Ce obligații mai au semnatarii
Semnatarii vor trebui, de asemenea, să elaboreze și să ia măsuri în ceea ce privește publicitatea care conține mesaje de dezinformare, dar și pentru a oferi mult mai multă trasnparență în ceea ce privește publicitatea de tip politic.
Comisarul pentru industrie, Thierry Breton, cel care conduce campania Uniunii Europene împotriva fenomenului de dezinformare a declarat pentru Reuters următorul lucru : „Digital Services Act oferă o coloană vertebrală legală a Codului de practici împotriva dezinformării – inclusiv sancţiuni disuasive grele.”.
Vicepreședintele Comisiei, Vera Jourova, a spus că invazia pe care Rusia a declanșat-o în Ucraina, cea pe care Moscova o numește „operațiune specială militară” a fost motivul principal pentru care unele schimbări au fost aduse codului. Este bine cunoscut faptul că odată cu 24 februarie, mai precis declanșarea războiului, știrile false au devenit un fenomen și mai des întâlnit, fiind un instrument pentru a manipula opinia publică.
