Grecia se situează pe locul trei la risipa alimentară pe cap de locuitor între țările Uniunii Europene. Înainte sunt Malta și Portugalia.
Un raport ONU, publicat recent, subliniază că risipa alimentară poate fi un fenomen multifactorial. Dar cu efect clar: se aruncă alimentele de care alții au mare nevoie.
Conform acestui raport, 60% din alimente sunt aruncate de gospodării, 28% din industria HoReCa și 12% din industria de retail.
O treime, deci, din toată mâncarea planetei este irosită, ceea ce reprezintă 1,3 miliarde de tone de mâncare annual. O risipă ce costă economia mondială aproximativ 940 de miliarde de dolari. Și produce în paralel și 10% din gazele cu efect de seră care provin de la mâncarea procesată, dar neconsumată.
Grecia a aruncat la gunoi peste două milioane de tone de alimente în 2023. Deșeurile alimentare pe cap de locuitor s-au ridicat la 191 de kilograme pe an. Din care 87 de kilograme au fost calculate la nivelul gospodăriilor grecești, ceea ce înseamnă că 40% a acestora fac o risipă alimentară uriașă.
Volumul risipei alimentare din Grecia este mai mare chiar și decât cea din țările europene bogate. Și este un paradox, având în vedere greutățile economice prin care societatea elenă a trecut în ultimii ani. În plus, o parte importantă din aceste alimente sunt sigure pentru consum sau pot fi folosite sub o altă formă.
