Legislația Uniunii Europene care privește schimbările climatice este cauza unei birocrații sporite în UE. Aceasta este cunoscută sub numele „Green Deal”.
Supra-reglementare din Uniune care a fost cauzată de Green Deal a dus la costuri administrative suplimentare. Acestea au atins sume de peste 2,3 miliarde de euro anual pentru mai multe companii.
Scopul legislației în UE
Green Deal a fost anunțată în 2019. Acesta își propune să ducă gradul de emisii al UE la zero până în 2050. De asemenea, se ocupă și cu reconfigurarea economiei blocului de la una pe consum la una pe reciclare, reutilizare și longevitate.
Într-un interval de cinci ani, între 2019 și 2024, CE a propus mai mult de 70 de legi sub legislația Green Deal. Situația nu face referire, însă, la cele sute de acte de legislație secundară tehnică sau inițiative care afectează întreprinderile. Printre acestea se numără și norme care ar reglementa datele, tehnologiile digitale și finanțele.
Peste de 24 de milioane de IMM-uri din UE au resimțit impactul cauzat. Un studiu profesional în domeniu realizat de CE indică faptul că doar 15 dintre legi ar aduce costuri suplimentare în valoare de peste 2,3 miliarde de euro pentru întreprinderi.
Critici asupra raportului de luni
În contextul actual, situația a provocat o serie de îngrijorări. Acestea vin cu privire la birocrația și excesul de putere birocratică de la Bruxelles. Puterea sufocă competivitate blocului, în timp ce alte puteri de pe plan global reduc rapid cota continentului din producția mondială.
Creșterea PIB-ului UE este la jumătate față de media mondială. „Sentimentul este că se fac raportări doar de dragul de a raporta. Sufocă antreprenoriatul, sufocă inovația, este cu siguranță unul dintre elementele care reduc creșterea PIB-ului”, a declarat Alexander De Croo, prim-ministrul Belgiei. Tot mai multe critici au fost adresate birocrației în urma raportului publicat luni. Acesta se raporta la competitivitatea din UE. Actul a fost întocmit de fostul premier italian și șeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.
Documentul dorește renunțarea rapidă a unei părți a birocrației europene și națională. Scopul este revenirea UE în competiția pe plan global cu SUA și China.
Cerințele documentului
Raportul solicită modificări în stadiile inițiale ale procesului legislativ al blocului. Aici este inclusă supunerea fiecărei legi noi la o „verificare a sarcinii de reglementare”.
Sylvie Matelly, director al Institutului Jacques Delors, un think-tank cu sediul la Paris, a declarat că: „UE, probabil mai mult decât oriunde altundeva în lume, vrea dereglementare și libertate în afaceri și piețe mai deschise”.
Inès Van Lierde, președinte al Aegis Europe, care reprezintă companiile producătoare europene a spus și el că: „Avem cele mai stricte reglementări în ceea ce privește mediul, dar acest lucru are un cost, iar costul este că industria europeană pierde cotă de piață. Imaginea de ansamblu este cu adevărat alarmantă”, conform economedia.
