Cum s-a schimbat percepția polonezilor despre Ungaria și a ungurilor despre Polonia de la izbucnirea războiului din Ucraina? Cum ar putea fi păstrată coeziunea organizației de cooperare formată din patru state central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria (Grupul de la Visegrad sau V4)? Ce viitor așteaptă Europa Centrală? Ţările din regiune sunt de acord cu crearea unui superstat european? – Asemenea și multe alte chestiuni similare au fost dezbătute de reprezentanții institutelor de cercetare politică și socială ale V4 la conferința internațională de săptămâna trecută a Institutului de Cooperare Polono-Ungară Waclaw Felczak din Varșovia. Pe lângă publiciști cunoscuți, experți și diplomați, la eveniment a participat şi Marek Kuchcinski, șef de Cabinet al premierului polonez, fost președinte al Sejm-ului și un susținător devotat al prieteniei și cooperării polono-ungare.
Potrivit unui sondaj efectuat în luna martie a acestui an de Fundația Századvég (Sfârşitul secolului), cetăţenii ungari consideră că Ungaria cu Polonia are în continuarea cea mai bună relație dintre țările Grupului de la Visegrad (46,9 la sută). Slovacia se află pe locul doi (13,5 la sută), în timp ce Cehia este pe locul al treilea cu 6,2 la sută, informează publicația MAGYAR NEMZET.
E loc de mai bine
Participanţii conferinţei au fost de acord că lipsa unei poziții comune cu privire la războiul din Ucraina afectează negativ cooperarea guvernelor celor patru ţări. Dat fiind faptul că unele soluții privind reforma Uniunii Europene amenință cu consecințe periculoase țările din regiune, ar trebui să se concentreze asupra problemelor care leagă cele patru țări. La urma urmei, datorită acestei cooperări, în anii precedenți, această regiune s-a putut dezvolta cel mai rapid din întreaga Uniune Europeană.
„Grupul nu este în cea mai bună formă în acest moment, ceea ce este o consecință a faptului că nu avem o poziție comună cu privire la cea mai importantă problemă, în privinţa securităţii noastre şi a războiului din Ucraina„, a declarat directorul Asociației pentru afaceri internaționale (AMO) din Praga, Vit Dostal, care a menționat că întâlnirile V4 nu mai sunt interesante pentru mulți politicieni cehi. În pofida acestui fapt, Guvernul nu vrea să desființeze grupul și va prelua președinția V4 din iunie, conform calendarului. Potrivit lui Vit Dostal, avantajul Grupului de la Visegrad este acea că este descentralizat într-o măsură importantă, iar cooperarea se desfăşoară la nivelul ministerelor. Dacă nu există o voce comună asupra problemelor fundamentale, nu este nevoie de atâtea summituri la cel mai înalt nivel sau extinse cu alte țări, ci mai degrabă trebuie să se concentreze asupra intereselor comune.
În față cu adevărul
Potrivit lui Jaroslav Kuchyna, reprezentant al Institutului CEVRO, care se ocupă de probleme de securitate, juridice și politice, din Praga: „Trecerea de la luarea deciziilor în unanimitate la majoritatea calificată ar fi un dezastru pentru Europa Centrală”.
Jozef Majchrák, redactor-șef adjunct al cotidianului slovac Postoj, a amintit de un interviu realizat cu premierul ungar, Viktor Orbán, în urmă cu doi ani, în care acesta a afirmat că Grupul de la Visegrad ar putea fi o contrapondere pentru Germania și Franța în Uniunea Europeana.”Azi, pozițiile cehe, slovace și poloneze în problema războiului diferă de cea ungară și din această cauză se pare că cooperarea V4 a fost paralizată”, a spus Jozef Majchrák, care a adăugat: Criza actuală a grupului oferă un alt argument pentru criticile V4, al căror număr a crescut semnificativ în ultima perioadă, „mai ales pe latura progresistă a scenei politice slovace”. Aceştia „pledează mai degrabă pentru suspendarea participării Slovaciei în acest format şi nu pentru retragerea ţării din acest grup”, a mai spus Jozef Majchrák, menţionând totodată: „Fiind o țară mică, Slovacia caută mereu aliați strategici.
E bun și nu prea
Majoritatea elitei politice a considerat Germania un astfel de partener strategic pentru o lungă perioadă de timp, dar războiul din Ucraina a arătat că poziția Guvernului german în ceea ce privește energia sau relațiile cu Moscova nu corespunde cu poziţia Bratislavei. De aceea în rândul unei părți a elitei slovace a început să domine poziția Poloniei, care este mai transparentă decât cea a germanilor”.
Viktor Orbán a sublinat de mai multe ori că Grupul de la Visegrad are sens numai dacă este coordonată din Varşovia, a spus directorul pentru afaceri externe al Fundaţiei Századvég, Csaba Faragó, care s-a referit la exemplul importului de cereale ucrainene ieftine. „Am vorbit cu mulți fermieri și oameni de afaceri din Ungaria care se confruntă cu această problemă, dar nu au avut succes până când premierul polonez Mateusz Morawiecki nu a început să ia măsuri. Ungaria s-a alăturat demersului polonez”, a spus Faragó, citând datele unui sondaj de opinie realizat recent, potrivit cărora marea majoritate a cetăţenilor ungari sunt mulțumiți de politica Guvernului în ceea ce privește războiul din Ucraina, în timp ce majoritatea slovacilor sunt nemulțumiți de politica Guvernului lor pro-Ucraina.
Noi provocări
Anton Bendarzhevskij, director de cercetare al Institutului Dunării, a fost de asemenea de acord că Grupul de la Visegrad trece în prezent prin momente dificile, dar, după cum a spus, cele peste trei decenii de cooperare au avut deja crize similare pe care au reușit să le depășească. „Trebuie văzut care sunt în prezent cele mai importante chestiuni. În anii 1990 aceste chestiuni importante au fost integrarea transatlantică, aderarea la NATO și la UE. Oare, azi problema fundamentală este livrarea de arme către Ucraina? Eu nu cred. Problemele cele mai importante pot fi mai degrabă: securitatea energetică și alimentară, cooperarea economică, protecția frontierelor UE, politica de apărare a NATO și securitatea Grupului de la Visegrad, iar în aceste chestiuni cele patru guverne sunt de acord”, a subliniat Anton Bendarzhevski.
Pawel Lisicki, redactor-șef al săptămânalului polonez Do Rzeczy, moderatorul dezbaterii, a atras atenția asupra faptului că structura energetică ungară, care se bazează preponderent pe importurile rusești, poate ridica îndoieli în rândul celorlalte țări ale Grupului de la Visegrad. Însă, a subliniat că, potrivit sondajelor, marea majoritate a ungurilor susțin politica lui Viktor Orbán și sunt de acord că cel mai important este asigurarea securității economiei și evitarea implicării în război. Pe de altă parte, sondajele din Polonia arată că polonezii se tem cel mai mult de un atac rusesc și sunt dispuși să accepte dificultățile economice pentru o mai mare securitate a lor.
Potrivit lui István Loránd Szakáli, economist principal al Centrului pentru Drepturile Fundamentale, în ultimii treizeci de ani Grupul de la Visegrad s-a dovedit a fi cea mai importantă cooperare regională și a reușit să dea dovadă de succese reale. De aceea este optimist cu privire la viitorul V4. Membrii grupului au putut întotdeauna să găsească acele domenii în care, datorită cooperării, au câștigat mai mult decât dacă ar fi acţionat singuri. „Trebuie să stabilim ca un obiectiv comun al nostru dezvoltarea infrastructurii, construirea de autostrăzi și căi ferate de mare viteză în direcția nord-sud. Bruxelles-ul va ajuta la implementarea acestor proiecte doar dacă acționăm împreună”, a spus István Loránd Szakáli.
Trebuie mers înainte
Directorul strategic al Centrului pentru Drepturile Fundamentale, István Kovács, este, de asemenea, optimist în ceea ce privește viitorul grupului, deoarece, în opinia sa, din cauza situației geopolitice, „merită ca membrii grupului să coopereze”. Istoria arată clar că viitorul nostru depinde dacă vom fi capabili să acționăm împreună, a adăugat directorul strategic al Centrului pentru Drepturile Fundamentale.
Potrivit directorului pentru afaceri externe al Institutul „Nézőpont”, Mihály Rosonczy-Kovács, țările din regiunea noastră ar trebui să ia un exemplu din America Latină, unde există simțul culturii comune, ceea ce este susținut puternic și instituțional. Ar fi important să se extindă competențele Fondului Internațional de la Visegrad, astfel încât acesta să poată sprijini nu numai proiecte culturale, ci și de infrastructură.
István Kiss, membru al Institutului Dunării ( Danube Institute), a atras atenția asupra rolului mass-mediei în crearea unei imagini negative de țară. „Cooperarea V4 este în primul rând în interesul nostru. Franța și Germania nu sunt interesate de cooperarea V4. Se pare că nici în timpul războiului din Ucraina nu există atât de multe diferențe între noi cât spune mass-media. Cu toții condamnăm agresiunea rusă, sprijinim integritatea teritorială a Ucrainei și ajutăm refugiații ucraineni. Singura diferență dintre noi este problema livrării de arme. În viitor, trebuie să ne concentrăm asupra migraţiei şi energiei”, a subliniat István Kiss.
Vox populi
András Dénes Nagy din partea Institutului de Studii Strategice al Universității Naționale a Serviciului Public din Budapesta a citat un sondaj efectuat în 2003 la solicitarea Fondului Internațional de la Visegrad, conform căruia atunci doar 46% dintre cehi credeau că cooperarea V4 are sens. Sondajul a fost repetat în 2021, iar la acel moment 71% au răspuns cu DA la aceeași întrebare. O tendință similară poate fi observată în Slovacia, unde proporția celor care cred că V4 are sens a crescut de la 75% în 2003 la 78% în 2021. În cazul polonezilor, procentul susținătorilor cooperării V4 a scăzut de la 62% în 2003 la 59% la sută în 2021, în timp ce în Ungaria a crescut de la 59% la 82%. András Dénes Nagy astfel a concluzionat rezultatele sondajului: „Trebuie să găsim acele probleme comune majore, cum ar fi problema migrației, în care popoarele noastre gândesc foarte asemănător”.
