Ministerul Finanțelor a împrumutat peste 494 de milioane de lei de pe piața internă. Randamentul plătit este cel mai mare din ianuarie 2010, când România resimțea încă efectele crizei financiare și economice.
Față de prospectul pentru oferta de obligațiuni cu scadența în octombrie 2034, care cerea 400 de milioane de lei, băncile au venit cu subscrieri uriașe, totalizând circa 755 de milioane de lei. Trezoreria s-a folosit de cererea relativ mare pentru a împrumuta mai mult după o serie de licitații nereușite. Cu toate acestea, costul a fost ridicat. De la 8,02% pentru o emisiune identică cu o lună înainte, randamentul mediu a crescut la 9,33% pe an.
În comparație cu împrumuturile contractate în iulie, când a existat volatilitate pe piață, nivelul randamentului este mai mare..
România are cea mai mare rată a inflației din ultimele două decenii
În plus, randamentul Trezoreriei este cel mai ridicat din ianuarie 2010. Finanțele ofereau atunci un împrumut de 565 milioane de lei pe 38 de luni, la 9,5%. Majoritatea împrumuturilor din 2009 erau pe 2-3 ani și se făceau la o rată anuală de 10-13%. Creșterea dolarului și posibilitatea ca politica monetară a Rezervei Federale a SUA să devină mai restrictivă decât se așteaptă au avut un impact asupra piețelor financiare și de capital din regiunea Europei Centrale și de Est, potrivit Profit.ro.
În ultimele două săptămâni, randamentele din România au crescut cu 60-70 de puncte de bază pe piața secundară. Ca urmare a confruntării dintre guvernul ungar și Comisia Europeană pe tema statului de drept, care a dus la suspendarea finanțării europene din cadrul inițiativei Next Generation, titlurile de valoare ale Ungariei au fost cel mai grav afectate.
În încercarea de a apăra forintul, banca centrală a Ungariei a majorat rata depozitelor overnight la 18%, dar a crescut și ratele la obligațiunile pe 3 și 5 ani cu 1,5 și, respectiv, 1,2 puncte procentuale.
În timp ce ratele la activele cehe au crescut de la 5,5% la 5,7%, cele la titlurile poloneze s-au corectat vineri la 7,7%. Din cauza problemelor actuale legate de statul de drept și de independența justiției, Polonia se confruntă, de asemenea, cu posibilitatea de a pierde accesul la finanțarea UE.
În septembrie, inflația în România a crescut la 15,9%, un nou maxim al ultimilor 19 ani și mai mult decât prevăzuseră economiștii. În Polonia (20,2%), Cehia (18%) și Ungaria (20,1%), inflația a atins niveluri nemaiîntâlnite din anii ’90 încoace.
