Un nou Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate prevede că toți românii vor beneficia buletine cu cip și semnătură electronică. Termenul limită este august 2031, când se încheie perioada de tranziție la noul format de acte de identitate adoptat în cadrul Uniunii Europene.
Statul va suporta integral costul cărților electronice de identitate, care este de aproximativ 67 de lei, conform datelor proiectului-pilot realizat la Cluj-Napoca). Prin intermediul Planului Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) bugetul alocat este de 200 de milioane de euro (Investiția 8). Astfel, conform proiectului de Ordonanță: „Contravaloarea cărții electronice de identitate emise persoanelor cu vârsta mai mare de 14 ani se asigură din fonduri alocate în acest sens de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile prin bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Interne pentru D.G.E.P., în condițiile și limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului.“
Noile acte de tip carte de identitate electronică urmează să fie emise la nivel național până la finele acestui an.
Noile cărți de identitate, plătite prin PNRR
Cel puţin cinci milioane de cărţi de identitate electronice vor fi plătite din fonduri alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Guvernul adoptând, în şedinţa de marţi, o Ordonanţă care creează cadrul normativ în acest sens.
Actul normativ prevede posibilitatea ca părinţii să primească carte de identitate electronică pentru copiii lor, încă de la naştere, lucru care le va facilita circulaţia în Uniunea Europeană. Viitoarele cărţi de identitate vor avea dimensiunile unui card bancar, iar cele electronice nu vor mai avea imprimat domiciliul deţinătorului.
”Guvernul a adoptat astăzi Ordonanţa pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii referitoare la evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate. Principalele modificări vizează, pe de o parte, crearea cadrului normativ pentru plata de către stat, suportarea de către stat, din fonduri alocate prin PNRR, a costului cărţii electronice de identitate pentru minim cinci milioane de cărţi electronice emise. Primele cinci milioane vor fi cu siguranţă suportate prin PNRR”, a anunţat şeful Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, chestorul de poliţie Cătălin Giulescu.
Ce tipuri de acte de identitate sunt în circulație în prezent
Proiectul de act normativ analizat de guvern include mai multe modificări ale Ordonanței 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.
Potrivit datelor prezentate nota de fundamentare, peste 18 milioane de români au acte de identitate care vor trebui înlocuite. Conform sursei citate, „în prezent, se află în circulație următoarele categorii de acte de identitate emise cetățenilor români, aflate în termen de valabilitate:
– Cărți de identitate model 1997 – 17.430.345 persoane
– Buletine de identitate (emise până în 1997) – 701.079 persoane
– Cărți de identitate provizorii – 45.298 persoane
– Cărți de identitate electronice (județul Cluj) – 7.045 persoane, conform datelor prezentate de stiripesurse.ro.
Cartea electronică de identitate va include și „mapa cetățeanului“
Peste 13,5 milioane de cărți de identitate aflate vor expira până la data de 3 august 2031, dată la care se încheie perioada de tranziție la noul format de acte de identitate stabilit de Regulamentul UE 2019/1157.
„În aceste condiții, cartea de identitate model 1997, format ID 2 emisă în prezent la nivel național în absența unui mediu de stocare foarte sigur care să conțină imagini faciale și două amprente digitale în formate digitale interoperabile, așa cum stabilește Regulamentul UE 2019/1157, nu este de natură să respecte standardele aplicabile în materie, fiind necesară introducerea la nivel național a unui nou format”, conform notei de fundamentare citate.
Proiectul de ordonanță mai prevede că noua carte de identitate electronică, vor include și o așa-numită „mapă a cetățeanului“, în care vor fi fi stocate fotografia și semnătura olografă a persoanei respective, dar și documente care nu sunt disponibile în format electronic (care atestă proprietatea sau dreptul de utilizare al unui imobil, documente emise de autorități din străinătate etc.) Proiectul de act normativ prevede că, de la momentul creării mapei cetățeanului, documentele vor fi scanate și vor putea fi utilizate ulterior, la momentul în care cetățeanul va solicita prestarea unui serviciu legat de evidența persoanelor.
