Având toate datele legate de deficit, Guvernul a finalizat planul fiscal pe care trebui să îl trimită la Bruxelles. Documentul cuprinde o serie de informații, cum ar fi: taxele și impozitele în anii următori, păstrarea cotei unice, investiții, reducerea cheltuielilor publice, subvenții.
De asemenea, documentul mai prezintă măsuri prin care România își propune să scadă anual deficitul bugetar cu 0,74% din PIB.
Planul fiscal pentru Bruxelles
Cu toate că urmează alegerile parlamentare și prezidențiale, autoritățile actuale promit Uniunii Europene reducerea anuală a deficitului bugetar cu 0,74% din PIB. Ca urmare, în 2031 soldul negativ ar trebui să scadă la 2,4% din PIB.
Guvernul vrea să reducă deficitul bugetar prin ajustarea cheltuielilor și prin îmbunătățirea colectării veniturilor. Reforma bugetară promisă de Guvern va avea o traiectorie de ajustare ce se va întinde pe o perioadă de șapte ani. De asemenea, în perioada 2025-2031 consolidarea sustenabilității finanțelor publice va dispune de o încadrare în valorile indicatorilor macroeconomici prevăzuți în TFUE. Asta înseamnă că România va trebui să aibă un deficit bugetar de 3% din PIB și o datorie publică de sub 60% din PIB.
„Planul fiscal propune măsuri pentru reducerea graduală a deficitului bugetar la un nivel sustenabil, compatibil cu cerinţele Uniunii Europene. Obiectivul este de a reduce deficitul cu 0,74% din PIB anual, prin ajustarea cheltuielilor şi îmbunătăţirea colectării veniturilor. Prin reformele asumate se asigură o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, având ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,4% din PIB. Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice pentru perioada 2025-2031 se va face cu încadrarea în valorile indicatorilor macroeconomici prevăzuţi în TFUE, respectiv un deficit bugetar de 3% din PIB şi o datorie publică de sub 60% din PIB” au precizat surse guvernamentale.
Taxele și impozitele în anii următori
Planul elaborat de Guvern se bazează pe păstrarea cotei unice de impozitare. Aceasta este o abordare care asigură continuitatea unui sistem fiscal simplu și ușor de administrat. De asemenea, planul nu include scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi. Astfel, se va permite menținerea beneficiilor existente în prezent.
Mai mult, acest document prevede asigurarea unor investiții publice anuale, care vor permite asigurarea unei absorții integrale a fondurilor europene. Acestea sunt alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde de euro precum şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă de peste 29,7 miliarde de euro.
Astfel, cheltuielile pentru investiții în perioada 2024-2031 se ridică la peste 1,147 miliarde de lei.
120 miliarde de lei (6,79% din PIB) în acest an
149,9 miliarde lei (7,87% din PIB) în 2025
158,3 miliarde lei (7,73% din PIB) în 2026
144,5 miliarde lei (6,58% din PIB) în 2027
143,1 miliarde lei (6,09% din PIB) în 2028
144,7 miliarde lei (5,77% din PIB) în 2029
144 miliarde lei (5,38% din PIB) în 2030
142,8 miliarde lei (5,02% din PIB) în 2031
Planul României pentru reducerea deficitului bugetar în șapte ani prevede crearea unui cadru legal de susținere a investițiilor strategice. Principalul scop este tranziția către surse verzi și spre digitalizarea industriei prelucrătoare din România, potrivit mediaflux.
