Guvernul a realizat împrumuturi destul de mari în primele luni ale anului. Mai exact, a fost acoperit o treime (32%) din necesarul de finanțare al Executivului pentru 2024. Bugetul total al Guvernul se ridică la 181 de miliarde de lei. Astfel, o parte destul de mare din această sumă a fost împrumutată în primele două luni ale acestui an.
Așadar, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a împrumutat de pe piețe interne și externe aproximativ 58 de miliarde de lei. Acești bani se adaugă la sumele care au fost deja atrase la final de 2023. Fiind vorba de o prefinanțare de 20 de miliarde de lei pentru debutul anului curent. Sumele contribuind la consolidarea bugetului Executivului.
Oportunități pe piețele externe
După doar două luni de activitate, Ministerul Finanțelor a acoperit deja 32% din necesarul total de finanțare al Guvernului pentru acest an. Sumele se adaugă la cele aproape 20 de miliarde de lei care au fost trase la finalul anului 2023.
În acest sens, Guvernul a accesat piețele de peste hotare de două ori la începutul anului 2024 pentru a asigura finanțarea. Datorită circumstanțelor incredibil de favorabile ale pieței și lichidităților. În anumite piețe dezvoltate, bursele au ajuns la maxime istorice. De asemenea, ratele dobânzilor scad treptat, iar investitorii au o abundență de lichidități.
Guvernul, împrumuturi uriașe în primele luni ale anului
Prin două oferte externe de obligațiuni pe 5 și 10 ani denominate în dolari, în ianuarie, guvernul a împrumutat 4 miliarde de dolari. Cu subscrieri în valoare totală de 15,5 miliarde de dolari și rate ale dobânzii atractive de 6% și, respectiv, 6,5%. Ratele dobânzilor au fost mai mici decât cele ale unor titluri comparabile emise în lei pe piața locală. Cauza acestui fenomen este cererea ridicată. Care a făcut ca ofertele cu cele mai mici dobânzi să fie acceptabile.
În februarie, Ministerul Finanțelor a obținut 4 miliarde de euro. Prin intermediul a două emisiuni de euro-obligațiuni. A căror scadență este stabilită în 2031, respectiv 2036, la dobânzi de 5,4% și 5,7%.
Programul Samurai
Guvernul intenționează să obțină 12-13 miliarde de euro de pe piețele externe pe parcursul anului. Ceea ce înseamnă că va emite cel puțin o obligațiune suplimentară pe bursele străine. Cel mai probabil, aceasta se va desfășura în cadrul așa-numitei inițiative Samurai. Care a fost pusă în aplicare pentru a diversifica sursele de finanțare și a reduce riscul valutar. Așadar, una dintre emisiunile planificate este în yeni japonezi.
Guvernul a strâns un total de 10,8 miliarde de lei în ianuarie și 9 miliarde de lei în februarie de pe piața internă. Persoanele fizice au contribuit cu aproximativ 2,7 miliarde de lei prin programele Tezaur și Fidelis.
Previziuni pentru 2024
Având în vedere excesul mare de lichiditate de pe piața monetară, se preconizează că 2024 va fi un an de succes pentru emisiunile interne. Acest exces de lichiditate a crescut de la 45 de miliarde de lei în decembrie la un maxim istoric de aproximativ 61 de miliarde de lei în ianuarie. Băncile plasează acești bani în fiecare zi la dobânda de 6% oferită de BNR. Creșterea din ianuarie, potrivit analiștilor BCR, este rezultatul amânării plăților de la bugetul de stat la sfârșitul anului 2023.
Este posibil ca acest exces de lichiditate să persiste, potrivit experților. Din cauza afluxului uriaș de fonduri europene care continuă să vină în România. Dar și a plăților importante pe care trebuie să le facă Ministerul de Finanțe.
Calendarul scadențelor obligațiunilor de stat indică plăți de cel puțin 21 de miliarde de lei în aprilie 2024. Astfel încât, chiar dacă va absorbi o parte din acest surplus de lichiditate, Ministerul Finanțelor va introduce probabil zeci de miliarde net în piață. Lăsând la o parte plățile de dobânzi, care în 2024 vor ajunge la 35 de miliarde de lei. Adică 6% din toate veniturile bugetare prognozate.
Dobânzile României, cele mai mari din regiune
În 2021 și 2022, Ministerul de Finanțe s-a confruntat cu dificultăți pe piața internă. Lucru care a dus la o dependență tot mai mare de împrumuturile internaționale, în special în dolari și euro. Ratele dobânzilor din România rămân cele mai mari din regiune. O cauză este deficitul bugetar în creștere. Dar și percepția străină a clasei politice românești ca fiind nedemnă de încredere și lipsită de disciplină fiscală.
Aceste motive îi determină pe investitori să penalizeze debitorul și să ceară o rată a dobânzii mai mare din cauza riscului de țară. Inflația din România este încă mai mare decât în alte părți ale Europei Centrale și de Est. Astfel, fiind un alt factor care contribuie la creșterea ratelor dobânzilor.
Țara noastră împrumută bani la rate ale dobânzii care sunt cu cel puțin 1% mai mari decât cele din Polonia. România are costuri de împrumut chiar mai mari decât Rusia, conform Economedia .
