Uniunea Europeană are acum noi cerințe în ceea ce privește salariul minim din România, căci se discută la momentul actual despre un astfel de venit care să aibă o limită minimă la nivelul întregului bloc comunitar de stat, în toate cele 27 de țări. În acest sens, Guvernul de la București va trebui să măsuri cât se poate de rapid, căci termenul limită este 2024.
O nouă analiză a celor de la Eurostat, ce a avut în centrul atenției salariul minim lunar, a arătat faptul că România se poziționează în continuare printre ultimele locuri în ceea ce privește această resursă de venit. Țara noastră se află pe locul 20, din 22 de state cuprinde în analiză, cu puțin peste 600 de euro. Salariul minim din România este mai mare decât cel din Ungaria și din Bulgaria (399 de euro), iar pe primul loc se află Luxemburg, cu un venit minim lunar de până la 2.387 de euro.
Ce plănuiesc parlamentarii europeni
Totul a pornit din toamna anului trecut, din luna octombrie, moment în care s-a adoptat Directiva 2041/2022 cu referire la salariul minim adecvat la nivelul Uniunii Europene. Se cere acum o transpunere a prevederilor acestei legislații la nivelul întregului bloc comunitar de state.
Cei care au întocmit aceste subiecte au avut în vedere contextul actual al sistemului de muncă în care digitalizarea, noile forme atipice, globalizarea, dar și consumarismul exacerbat au dus la remodelarea pieței muncii. În plus, se observă acum o discrepanță între numeroase domenii de activitate când se pune problema veniturilor lunare.
Ideea a fost pornită cândva prin 2017, tot în cadrul Parlamentului European, iar o „formă fizică”, pe hârtie, a apărut după câțiva ani extrem de complicați, când omenirea s-a confruntat cu o pandemie, iar de anul trecut cu o criză energetică ce au dus la numeroase probleme economice, dar și sociale, precum creșteri de prețuri, șomaj, scăderea forței de cumpărare.
În ce situație se află România
În cazul țării noastre, analiza menționează faptul că România este o țară cu venituri minime statuare. Asta înseamnă că salariul minim este stabilit și reglementat prin intermediul unei legi, căci există state în Uniune unde acest venit este negociate la nivel colectiv, cum se întâmplă în Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia (unde sunt stabilite prin negocieri între sindicate şi angajatori).
Același raport precizează și creșterea lentă a salariului minim din țara noastră, spre deosebire de alte state din zona de Este a continentului precum Letonia, Slovacia, Bulgaria sau Lituania. În România și în Estonia s-au prezentat cele mai lente astfel de majorări. Chiar și așa, trebuie să se țină cont de mai mulți factori esențiali când această temă este adusă în discuție, precum produsul intern brut (PIB), nivelul prețurilor de consum.
Când vine vorba de situația României, ei bine, salariul minim garantat este unul mult mai mic decât necesarul de bani pentru un nivel de trai minim necesar, ceea ce Directiva din prezent a Parlamentului European vrea să rezolve.
Cei de la romaniatv.net dau drept exemplu următoarele exemple: discrepanțele pot fi subliniate astfel – determinat în funcție de coşul de consum zilnic pentru un trai decent, atunci venitul (net) minim garantat în România ar trebui să fie mai mare cu cel puţin 800 lei net; dacă venitul minim garantat în România s-ar calcula având ca reper echivalentul a 50% din câştigul mediu brut pe economie – una dintre alternativele de calcul propuse de Directivă – (i.e., 50% din 6.430 lei = 3.215 lei), decalajul ar creşte cu încă aproximativ 500 lei net şi deci venitul minim garantat în România ar trebui să crească cu aproximativ 1.300 lei.
