Pachetul de măsuri pregătit de Guvernul de la București, numite în spațiul public și „măsuri de austeritate”, au ridicat de-a lungul ultimelor luni multe semne de întrebare. Cetățeni simpli, oameni de afaceri, comercianți, industriași, și multe alte categorii doresc să știe cum le va afecta acest nou pachet pe mai departe.
În acest sens, reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR) au organizat Conferința „Măsuri de austeritate vs Mediul de afaceri”. Scopurile acestui eveniment au fost dezbaterea și intrarea în amănunt a Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Aceasta va intra în vigoare miercuri, 1 noiembrie 2023.
Astfel, aceste măsuri de austeritate propuse de către membrii Guvernului ar aduce acum impedimente mediului de afaceri din țara noastră. Ca exemplu, reducerea facilităților fiscale din domeniul IT și al construcțiilor va putea duce la un dezechilibru în cadrul companiilor. Unii specialiști menționează că muncitorii din aceste domenii vor pleca din țară. Căci fimele în care lucrează ar putea să se închidă.
„Tema discuției este de maxim interes. Noi, la CCIR, am fost cei care nu au înțeles de ce mediul de afaceri a trebuit să fie pedepsit în acest fel. Oamenii din domeniu și-au făcut datoria în acest an. Iar asta se vede prin rezultatele lor. Cifra de afaceri a ajuns la 494 de miliarde de euro, de la suma de 392 de miliarde de euro înregistrate în anul precedent. PIB-ul, de asemenea, s-a majorat de la 41,5, la 54,6, iar asta doar într-un an de zile. Aceste rezultate spun multe. Însă apetitul de consum al statului nu este explicabil. Statul ar trebui să ne dea exemple de bune practici”, precizează Mihai Daraban, președintele CCIR.
Guvernul României, față cu austeritatea
„Acum, ce de făcut? Noi le-am spus guvernanților că ar trebui să justifice anumite măsuri înainte de a sări la jugulara mediului de afaceri. Mediul nostru de afaceri este în creștere, se vede din cifre. Iar acum e nevoie de acele capacități de producție care să satisfacă dorința de consum a românului. Un număr considerabil de români are un televizor în casă. Noi nu avem în țară o fabrică de televizoare, de exemplu”, adaugă Mihai Daraban.
În acest sens, bugetele publice din țara noastră sunt se încadrează într-o situație dezechilibrată. S-a ajuns într-o astfel de circumstanță, pe de o parte, de pe urma cheltuielilor bugetare supra-dimensionate. Apoi, reprezentanții CCIR specifică gradul redus de colectare a veniturilor bugetare. Erorile și neînțelegerile ajung și mai departe, la nivel european. Este vorba despre greșelile de estimare a încasărilor din fondurile puse la dispoziția României de Uniunea Europeană. Printre acestea se numără celebrul PNRR, Fondul de Coeziune, Regio, FEDR și multe altele.
Reprezentanții CCIR specifică și creștere majoră a costurilor, impuse de împrumuturile semnificative contractate de Statul român doar în ultimii ani. Ca exemplu, pentru o datorie publică de 740 de miliarde de lei, adică mai mult decât dublă față de anul 2019, țara noastră trebuie acum să achite în fiecare an suma de 10 miliarde de euro cu titlu de dobânzi. Apoi, s-ar produce astfel un oarecare paradox. La nivelul lunii martie, România era creditată cu a doua cea mai mare creștere economică din Europa. Dar la momentul de față țara se apropie de 100 de miliarde de lei.
Este mediul de afaceri afectat?
Mihai Daraban aduce în discuție noțiunea de fiscalitate în raport cu mediul de business: „Când ai o supradimensionare a bugetului de stat, ai și o supradimensionare a cheltuielilor. Nu se poate spune același lucru și în ceea ce privește venitul. Există o problemă structurală a statului. Nu se mai poate funcționa. Iar un posibil faliment trebuie luat în calcul, fără niciun fel de ezitare”.
George Georgescu, membru al Consiliului Fiscal, a declarat în cadrul conferinței că o astfel de situație putea fi evitată: „Cred că ar trebui pusă o întrebare. Cum am ajuns în această situație? Noi am fost avertizați, de vreo șase ori, din partea Comisiei Europene, căci după criza din 2009, prin 2012 a început un proces amplu de supraveghere. Iar România a fost trasă de mânecă. Dar se pare că autoritățile nu au acordat o mare importanță. Mai ales, am ajuns apoi ca pe la început de 2020 să ajungem la un deficit bugetar excesiv. Astfel, guvernanții știau ce ne paște, iar în acest sens, nu există o explicație plauzibilă pentru care s-a ajuns în această situație”.
„Anul 2024 se prezintă la fel de problematic din acest punct de vedere, în ceea ce privește situația bugetar-fiscală”, mai spune George Georgescu.
