Instituția Avocatul Poporului a prezentat recent un Raport special privind hărțuirea și violența la locul de muncă, fenomene gestionate ineficient la nivel național, până în prezent.
Raportul special privind hărțuirea și violența la locul de muncă a fost demarat în cursul anului trecut de instituția Avocatul Poporului, pornind de la o solicitare formulată de o organizație non-guvernamentală cu privire la analizarea legislației și oportunitatea adoptării Convenției 190 a Organizației Internaționale a Muncii.
„Ulterior au început să apară mai multe plângeri referitor la hărțuirea la locul de muncă, în care petenții reclamau astfel de cazuri. Am realizat anchete în majoritatea cazurilor, ca să soluționăm și să facem remedierea acestor cauze. Hărțuirea la locul de muncă am întâlnit-o la toate nivelurile. Din păcate, din studierea legislației și a practicii am descoperit că există unele deficiențe care conduc la nesoluționarea corectă a unor astfel de plângeri”, a explicat Ecaterina Mirea, adjunct al Avocatului Poporului și inițiatorul și coordonatorul acestui raport.
Hărțuirea la locul de muncă, un domeniu de suprapunere legislativă
Conform reprezentantului Avocatului Poporului, oamenii ezită să semnaleze astfel de cazuri sau retractează plângerile depuse din teama de a nu-și pierde locul de muncă și de a nu suportat unele posibile consecințe negative.
Pentru a preveni astfel de situații și a contribui la soluționarea lor mai rapidă și eficientă, autorii raportului au realizat o serie de propuneri pentru îmbunătățirea suportului legislativ, dar și a practicilor în materie. Măsurile au fost propuse în urma analizării legislației naționale care abordează subiectul hărțuirii și violenței la locul de muncă. Subiectul este abordat atât de Codul Muncii, Legea nr. 202/2002, Codul Penal (art. 208), Codul Civil (art. 1349) și Carta socială europeană revizuită (art. 26).
„Propunerile au fost făcute având în vedere și Convenția OIM 190, dar și o rezoluție recentă a Parlamentului European în ceea ce privește îndemnul către statele membre de a ratifica această convenție. Totodată, am ținut cont și de o hotărâre a CEDO de anul trecut prin care România a fost condamnată pentru modul deficitar în care autoritățile au soluționat o cauză de abuz sexual la locul de muncă”, a precizat Ecaterina Mirea.
Principala propunere formulată în raportul realizat de instituția Avocatului Poporului a fost cea ca hărțuirea la locul de muncă ar trebui să se regăsească atât în Codul Muncii, cât și în legile speciale care reglementează acest domeniu cu o definiție clară, care să conțină toate criteriile și toate formele acestui fenomen.
Ce măsuri propune Avocatul Poporului
Autorii raportului special susțin că este necesară instituirea unei proceduri de soluționare a unor astfel de cazuri, pentru că, în prezent, lucrurile sunt scăpate de sub control în acest domeniu. Motivul – având mai multe autorități și mai multe reglementări în ceea ce privește hărțuirea la locul de muncă, atribuțiile se suprapun și fiecare face pe partea lui, iar oamenii sunt plimbați dintr-un loc în altul.
„De aceea, considerăm absolut necesară o astfel de măsură, care să includă procedurile prealabile, entitatea care poate fi adresată într-un caz de hărțuire la locul de muncă, cine poate face plângerea, termenul în care se poate face aceasta, probele care pot fi administrate etc. Totodată, considerăm necesară realizarea, în majoritatea cazurilor, a unor evaluări psihologice ale persoanelor hărțuite, astfel încât să se poată stabili eventualele consecințe negative avute asupra stării de sănătate. Precum și instituirea de termene de exercitare a căilor de atac, stabilire a instanțelor competente, dar și măsuri de protejare și siguranță ale persoanelor în cauză”, a explicat adjunctul Avocatului Poporului.
Conform sursei citate, trebuie stabilite și o serie de politici organizaționale în ceea ce privește hărțuirea și violența la locul de muncă, prin care angajatorii să fie instruiți de persoane de specialitate în ceea ce privește prevenirea, eliminarea și interzicerea tuturor formelor de hărțuire la locul de muncă. „Este nevoie însă și de mai multă implicare din partea autorităților în ceea ce privește modul în care actualele dispoziții legale sunt respectate și implementate de angajatori”, a mai precizat Ecaterina Mirea.
