O nouă ediție a podcastului „Picătura de business” a fost difuzată pe canalul de Youtube „Hai România”. Invitatul special al acestei discuții a fost Radu Lăzăroiu, director general Romqua Group, unul dintre cei mai mari producători de băuturi din țară. Compania cu acționariat românesc este lider pe piața apelor minerale cu brandul Borsec. Romaqua Group a ajuns la o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de lei și un profit de 92 de milioane de lei în 2023. În cadrul podcastului, a fost abordat subiectul ReturRo, un program național care pare să producă mai mult rău decât bine.
Potrivit invitatului, una dintre consecințele acestui proiect ar putea fi dispariția de pe piață a micilor comercianți, care sunt luați cu asalt de taxe, pierderi și costuri suplimentare generate de ReturRO. De asemenea, s-au adus în discuție realizările companiei din ultima perioadă, de la investiții și până la implementarea de noi tehnologii sustenabile.
Sistemul de colectare a sticlelor în micile magazine
Micii comercianți au de suferit în urma implementării sistemului SGR. Cum funcționează mai exact? Oamenii vin cu flaconul în magazin. Există o aplicație a ReturRO în care casierii scanează codul de bare și simbolul de pe sticlă. Aplicația validează flaconul, care este preluat de magazin, și oferă clientului suma de 50 de bani per sticlă. Dar, Radu Lăzăroiu, directorul general al Romaqua, a explicat că lucrurile nu sunt așa de simple precum par.
Pentru a oferi acea sumă, micile magazine trebuie să realizeze o notă contabilă, pentru a acoperi golul din casa de marcat. „Dacă eu am un magazin mic, precis am un contabil care lucrează pentru mai multe magazine și trebuie să alerg după el. Dau 50 de bani și pun flaconul în sacul verde pe care toată lumea deja începe să-l cunoască. Am grijă de flacoanele alea ca de ochii din cap pentru că dacă flacoanele se deteriorează la mine, ReturRO nu mi le mai recunoaște” a explicat Radu Lăzăroiu.
Ce se întâmplă cu garanția nerevendicată?
În tot acest proces, magazinele ajung să iasă în pierdere, din motive care nu țin de controlul lor. „Anunț la ReturRO că se pot ridica sacii, vine o dubiță și îndeasă 5 saci și deteriorează sticlele. Ajung la centrul de colectare regional, se numără flacoanele și se observă că sunt sticle care nu mai au etichetă. Dar nu din cauza mea ca și comerciant, ci din cauza transportului. În momentul acela, mie îmi recunoaște mai puține flacoane. Eu trimit 100 de flacoane și sunt recunoscute doar 50. Aplicația nu este legată în timp real cu serverele ReturRO, deci nu am nicio dovadă. Nu primești înapoi flacoanele care nu a fost recunoscute, le rămân lor. Deci, ReturRO rămâne cu 50 % garanție nerevendicată, plus valoarea materialului. Acest lucru, pe românește, din punctul meu de vedere, înseamnă furt și pagubă pentru micii comercianți” a explicat invitatul.
Ieșirea de pe piață a micilor magazine
Aceste probleme vor duce, în timp, la ieșirea de pe piață a micilor magazine. „O să ajungă la concluzia că nu este rentabil să mai vândă produsele acestea, apă, băuturi răcoritoare, bere, spirtoase, vin și așa mai departe. Nu mai vor să vândă ca să nu iasă în pierdere și dispar magazinele. Pentru mine înseamnă restrângere de piață. Eu, ca producător, deja voi vinde mai puțin. Produsele mele, spre deosebire de alți producători, au o componentă importantă în consum casnic ori dacă se reduc punctele de vânzare, automat voi vinde mai puțin” a spus invitatul.
Potrivit datelor, cheltuielile Romaqua Group au crescut de patru ori față de anul 2022, când nu exista sistemul ReturRO.
Dublă taxare pentru producători
Trebuie luată în calcul și posibilitatea neatingerii targetului de colectare. În primele opt luni ale anului, s-au strâns 1,3 miliarde de flacoane. Nivelul impus de proiect este de 7,5 miliarde de sticle pe an. În cazul în care targetul nu este atins, plata penalităților va cădea tot pe umerii producătorilor. De ce? Potrivit regulamentului, banii obținuți de pe urma garanțiilor care nu au fost returnate vor fi folosiți la dezvoltarea sistemului.
„Trebuie să plătim garanția pe care noi o încasăm parțial. În cazul în care nu se va realiza ținta de reciclare impusă de sistem, voi fi taxat, iar penalizările sunt enorme. Pentru un pet este dublul garanției, adică 1 leu pe flacon, pentru doză la fel, iar pentru sticle este 50 de bani. Toate penalizările acestea vor fi băgate de ReturRO în formula de calcul pentru taxa de administrare pe care o plătesc eu, pentru fiecare flacon pe care o să-l pun la anul pe piață. Este la fel pentru toți producătorii. Eu încă am putere financiară pentru a plăti, dar mici producători?” a povestit reprezentantul Romaqua Group.
Ulterior, pentru procentul nerealizat de colectare, va fi taxat individual fiecare participant ReturRo. „Mi se va spune că pentru Romaqua Group am realizat o țintă de 40 % la finalul anului. Pentru diferența de 25 %, cât este obligatoriu pentru mine să colectez, eu va trebui să plătesc din nou la Agenția Fondului de Mediu echivalentul a 2.000 de lei pe tonă necolectată, deci voi fi dublu taxat. Deși este un proces pe care eu nu pot deloc să-l controlez” a explicat Radu Lăzăroiu.
Potrivit datelor, Romaqua Group estimează că cheltuielile de mediu din acest an se vor ridica la 80 de milioane de lei.
