Agenţia Interaţională pentru Energie (AIE) atenţioneză ca Uniunea Europeană s-ar putea confrunta în iarna care urmează cu o problemă a gazelor naturale. Deşi depozitele europene de gaz sunt ocupate în proporţie de 80%, ideea că Rusia îşi poate stopa livrările de gaz către continent şi temperaturile vor fi mai scăzute decât au fost precedent, ridică probleme pentru reprezentanţii AIE.
Dacă aceste previziuni ale analiştilor se vor adeveri, capacitatea europeană ar putea să se reducă de de la 80% la 20% până în luna aprilie a anului următor.
Situaţia României
Cu toate că aceste preconizări nu sunt deloc bune, Eurostat susţine că România este una dintre cele mai independente ţări din punct de vedere energetic. Recent, ţara noastră a investit în sondarea gazelor naturale din Marea Neagră şi plănuieşte o scădere semnificativă a importurilor de gaze în următorii trei ani. Pe lângă acestea, România mai deţine şi rezerve interne de gaze naturale.
Gazele existente în depozitele din Europa, în perspectiva unor viitoare conflicte de pe piaţă, nu sunt considerate drept o garanţie, spun reprezentanţii AIE ,,Simulările noastre arată că o iarnă rece, împreună cu o oprire completă a livrărilor de gaze ruseşti prin conducte către Uniunea Europeană ar putea reînnoi cu uşurinţă volatilitatea preţurilor”.
Rusia, furnizor important
Deşi scăderea preţurilor din decembrie anul trecut a consolidat ideea că una dintre cele mai rele crize a gazelor de pe continentul european a trecut, posibilitatea unui nou dezacord energetic cu Rusia ameninţă să aducă perturbări.
Rusia rămâne în continuare furnizorul a circa 10% din gazele importate în Uniunea Europeană, şi un furnizor şi mai mare de gaz natural lichefiat.
Preţul gazului în Uniunea Europeană
În luna august a anului trecut, 2022, lună considerată vârful crizei energetice, un mwh ajunsese să coste mai mult de 340 de euro. La momentul actual, în Europa, în cadrul unei şedinţe din ziua de luni, 17 iulie, preţul gazului a înregistrat o scădere şi a fost stabilit la 24.63 euro/mwh, ceea ce înseamnă o scădere cu până la 90% faţă de august 2022.
În Uniunea Europeană, nici un stat membru nu este fost autonom în ceea ce priveşte nevoile energetice. Unele dintre cele mai mici state membre, precum Malta, Luxemburg şi Cipru depind într-o mare propoţie de resursele primite. România nu se numără printre statele complet dependente, statul nostru înregistrând o marjă de 31% atunci când se discută despre importurile externe de energie, doar 24% reprezentând gaz ce provine din importul direct rusesc.
Şi mai mult decât acestea, România a ajuns să importe în perioada ianuarie-mai 2023 o cantitate de doar 591.600 de tone de petrol, cu 36,3% mai mică decât ân această perioadă a anului trecut. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează şi o creştere a producţiei de gaze naturale în perioada 2023-2026, cu o creştere anuală de aproximativ 3,6%.
UE vrea să importe gaze din Argentina
Argentina este un producător important de gaze, iar Uniunea Europeană nu exclude posibilitatea de a colabora cu această ţară. Totuşi, Argentina intenţionează să îşi crească producţia internă de gaze. Luni, 24 iulie 2023, urmează să fie semnat un acord care precizează că propriile necesităţi de consum ale Argentinei nu vor fi afectate, indiferent de actul semnat, informează ziare.com
