Conform meteorologilor, prognoza iernii acesteia, cea din anul 2023, ulterior 2024, arată o influență a fenomenului El Nino. Acesta se caracterizează cu o creștere a temperaturilor, secetă sporită în anumite părții ale lumii și ploi abundente în altele.
Fenomenul El Nino va fi principalul vinovat din spatele sezonului de iarnă 2023-2024 în emisfera nordică. Este o variație periodică neregulată a vântului și a temperaturii suprafeței mării peste Oceanul Pacific de Est tropical. Astfel, putem observa un semnal rece în nordul Europei, unul și mai rece în vestul continentului și temperaturi mai ridicate decât în mod normal spre est.
El Nino în Europa
Conform specialiștilor, efectele ENSO (El Nino-Oscilația Sudică) vor fi simțite mult mai puțin în Europa decât în America de Nord, fiindcă sunt implicați și alți factori, cum ar fi modelul de presiune existent în Atlanticul de Nord.
Conform a două grafice realizate de specialiștii în baza datelor combinate din trecutul fenomenului El Nino, se poate observa un semnal rece interesant în nordul Europei. De asemenea, mai există un semnal și mai rece peste Europa de Vest, în timp ce temperaturile sunt mai ridicate decât în mod normal spre est.
Așadar, estimarea de iarnă arată mai multe precipitații în zona de nord-vest a Scandinaviei și în alte părți din centrul și sud-estul Europei. În acest context, partea de vest a continentului este, de obicei, mai uscată într-o iarnă El Nino. Potențialul de zăpada este peste și în jurul regiunii alpine și spre altitudinile mai înalte din sud-estul Europei și peste părțile de nord-vest ale Scandinaviei.
Fenomenul Crăciunului
El Nino este „faza caldă” a unui fenomen mai amplu numit El Nino-Oscilația Sudică (ENSO). Pe de altă parte, fenomenul La Niña este „faza rece” a ENSO și este un model care reprezintă răcirea neobișnuită a apelor de suprafață ale regiuniilor.
Cele două fenomene sunt considerate o parte oceanică a ENSO, în timp ce Oscilația Sudică reprezintă schimbările atmosferice ale acesteia. El Nino afectează temperatura oceanelor, viteza și puterea curenților oceanici, pescuitul de coastă și vremea locală din Australia până în America de Sud și nu numai.
Evenemintele apar în mod neregulat la intervale de la doi până la șapte ani. Chiar și așa, El Nino nu reprezintă un ciclu regulat sau previzibil în sensul în care sunt mareele oceanice. Fenomenul a fost recunoscut de pescarii din largul coastei Peruului drept aspectul unei ape neobișnuit de calde.
Imigranții spanioli au denumit fenomenul El Nino, adică „băiețelul” în spaniolă. Atunci când este scris cu majuscule, înseamnă Copilul Hristos și este folosit deoarece fenomenul revine (în intervalul specificat de 2-7 ani) în preajma Crăciunului. El Nino a ajuns să descrie schimbările climatice neregulate și intense, mai mult degrabă decât doar fenomenul încălzirii apelor de suprafață de coastă, conform sursei jurnalul.ro.