În ultimul deceniu, am asistat la schimbări radicale la temperaturile de pe întregul mapamond. Dacă înainte aveam ierni cu nămeți de un metru, poate doi în unele zone, acum ne dorim doar să nu se topească zăpada artificială pe pârtii în ianuarie.
Această creștere semnificativă din ultimii ani este atribuită mai multor factori interconectați. Activitatea umană, conform specialiștilor, reprezintă principala cauză a schimbărilor climatice care se observă la nivel mondial.
Arderea combustibililor fosili, cea mai mare problemă
Principala cauză este reprezentată de arderea combustibililor fosili pentru energie, transport și industrie. Procesul elimină cantități majore de dioxid de carbon și de gaze cu efect de seră. Acestea rețin căldura Soarelui și creează efectul de seră care duce la încălzirea globală, cu consecințe profunde asupra sistemelor climatice și a ecosistemelor planetei.
Dacă în trecut, conform specialiștilor, a existat o „pauză“ în privința creșterii temperaturilor, majorarea acestora a revenit în forță din 2015-2016. De atunci, valorile termice au rămas extrem de ridicate.
Temperaturile din ce în ce mai mari
Pentru România, 2023 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice, conform Ministerului Mediului. Temperatura medie înregistrată anul trecut a fost de 12,5 grade Celsius. S-a remarcat o abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981-2010. Astfel, potrivit datelor Administrației Naționale de Meteorologie, perioada 2012-2023 a devenit cea mai caldă din ultimi 12 ani consecutivi.
În ceea ce privește încălzirea la nivel global, 2020 a ajuns să fie la egalitate cu 2016, cel mai fierbinte an înregistrat vreodată de oamenii de știință de la Administrația Națională Oceanice și Atmosferice. Secolul XXI se remarcă prin temperaturi din ce în ce mai ridicate față de secolul XX, rata de creștere fiind în continuare mare. Spre deosebire de secolul anterior, media globală a temperaturii a crescut cu 0,82 grade Celsius.
Cu cât au crescut temperaturile în ultimul deceniu
Conform datelor de la Statistica, rata de creștere s-a majorat l-a aproximativ 0,18 grade Celsius în fiecare deceniu, începând cu anul 1981. Lucru care semnalează o majorare accelerată, atât a temperaturilor de suprafață, cât și a celor oceanice la nivel mondial.
Încălzirea globală nu înseamnă că temperaturile cresc în toate regiunile, în orice moment și în același ritm. Într-o zonă, temperaturile se pot majora cu 5 grade, iar într-o alta pot scădea cu 2 grade. Într-o parte a lumii există ierni extrem de friguroase, iar în cealaltă blânde și calde. De exemplu, 2023 a adus una dintre cele mai friguroase ierni în Statele Unite. Un front arctic a generat o temperatură record de minus 34 de grade Celsius în mijlocul Văii Mississippi. Astfel într-un mic oraș din Colorado, Briggsdale, iarna trecută s-au înregistrat minus 36 de grade.
La polul opus, Australia a avut parte de o iarnă călduroasă. Temperaturile medii au fost de 16,7 grade Celsius. Valoarea a depășit recordul precedent care a fost stabilit în anul 1996.
Consecințele încălzirii globale
Încălzirea globală atrage după sine o mulțime de consecințe care afectează diverse aspecte ale sistemelor Pământului. Cea mai evidentă este, fără îndoială, creșterea generală a temperaturilor, care duce la valuri de căldură, dar și la modificare tiparelor meteorologice.
De asemenea, încălzirea globală este dușmanul principal al calotelor glaciare și al ghețarilor. Aceștia se topesc într-un ritm alert, lucru ce atrage după sine creșterea nivelului mării, ce poate duce la inundarea zonelor de coastă. De mai bine de jumătate de secol, pe măsură ce încălzirea globală avansează, ghețarii se topesc. Fenomenul a topit peste 96 miliarde de tone de gheață glaciară din anul 1961 până în prezent. Conform World Wildlife Fund, până în 2100 o treime din ghețarii de pe planetă s-ar putea topi.
Vor apărea însă și tot mai multe evenimente meteorologice extrem,e precum uragane, secete, inundații și incendii. Acestea vor afecta în mod direct viața umană ducând la pierderi de vieți omenești, daune materiale și perturbări ale ecosistemelor și economiilor. Prin pierderea habitatelor, fenomenele meteorologice extreme contribuie la declinul biodiversității, afectând atât ecosistemele terestre, cât și cele marine. La nivel mondial, Africa de Sud a înregistrat cea mai mare creștere a dezastrelor legate de condițiile meteorologice. Acestea au atras după sine creșteri ale costurilor pentru reasigurări.
Incălzirea globală are un impact la nivel economic
Impactul încălzirii globale se va resimți și la nivel social și economic. Inegalitățile sociale ar putea crește, comunitățile marginalizate resimțind cel mai mult acest lucru. Se poate ajunge și la pierderi economice din cauza deteriorării infrastructurii, a creșterii costurilor de asistență medicală și a perturbării activității unor industrii precum agricultura și turismul. Toate aceste fenomene vor duce la migrația și strămutarea oamenilor.
Pentru a combate încălzirea globală sunt necesare eforturi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și de adaptare la efectele acesteia. Specialiștii insistă asupra faptului că trebuie să existe o tranziție către o societate mai durabilă și mai rezistentă pentru că, având acest atuu, vom beneficia și de un mediu înconjurător mai sănătos.
