Ilfov este județul cu cei mai tineri locuitori din România, având o vârstă medie de aproape 39 de ani. În contrast, Teleorman este cel mai îmbătrânit județ, unde vârsta medie depășește 47 de ani. Datele recente de la Institutul Național de Statistică arată o tendință îngrijorătoare. În urmă cu un deceniu, existau nouă județe cu o vârstă medie sub 40 de ani; astăzi, doar două au această caracteristică.
România în ansamblu îmbătrânește rapid, iar unele județe se confruntă cu acest proces mai intens decât altele. În 2019, România ocupa locul 13 în lume în ceea ce privește îmbătrânirea populației, iar acum s-a clasat pe locul 12. Se estimează că, în câțiva ani, va intra în top 8 al țărilor cu cea mai îmbătrânită populație.
Îmbătrânirea populației afectează economia
Japonia se află pe primul loc, cu aproape 30% din populație având peste 65 de ani. Italia, Portugalia, Grecia și Germania urmează, aceste țări având un context demografic similar. Creșterea speranței de viață, natalitatea în scădere și migrarea negativă contribuie la această tendință alarmantă.
Discrepanțele de vârstă între județe devin tot mai evidente. Teleorman, Hunedoara, Vâlcea și Brăila au o vârstă medie care se apropie de cea a Japoniei, care este de 45,4 ani. Aceasta sugerează o posibila deteriorare a situației în următorii ani.
Îmbătrânirea populației afectează și autoritățile locale. Veniturile din taxe și impozite depind de populația activă. În județele cu un număr mare de pensionari, precum Teleorman, este dificil să se impună taxe suplimentare. În schimb, autoritățile se văd nevoite să aplice taxe mai mari afacerilor care au supraviețuit.
Peste jumătate din județe îmbătrânesc mai repede decât media națională. De exemplu, în Cluj, vârsta medie a crescut de la puțin peste 35 de ani la 42 de ani în ultimele alegeri.
Aceste schimbări demografice au implicații semnificative. O îmbătrânire accelerată poate genera o penurie a forței de muncă. Cu mai puțini tineri activi, companiile vor avea dificultăți în a recruta angajați. De asemenea, veniturile statului din taxe vor scădea, crescând presiunea pe cei care muncesc.
Pe termen lung, guvernul se va confrunta cu provocări severe. Cheltuielile pentru asistență medicală și pensii vor crește. În plus, creșterea numărului de pensionari va duce la o rată de dependență mai mare.
Această situație necesită politici pro-active pentru a sprijini natalitatea și a stimula economia. În absența unor măsuri eficiente, România va trebui să facă față unor probleme financiare majore.
Până în 2030, se estimează că peste un miliard de oameni vor avea peste 65 de ani la nivel global. Aceasta este o provocare care necesită o atenție sporită din partea autorităților. Îmbătrânirea populației nu este o problemă doar pentru România, ci o realitate globală, potrivit HotNews.
