Impactul financiar al măsurilor prevăzute în „Ordonanța Trenuleț” va fi de aproximativ 133,37 miliarde de lei, în anul 2025. Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare a fost publicată duminică de Ministerul Finanțelor.
Conform sursei citate, veniturile bugetarilor vor crește cu aproximativ 7,11 miliarde de lei, în anul 2025. De asemenea, în anul 2026 acestea se vor majora cu 8,75 miliarde de ei, iar în 2027 cu 9,41 miliarde de lei. În decursul anului 2028, veniturile bugetarilor vor crește cu 9,95 miliarde de lei.
Impactul măsurilor prevăzute în „Ordonanța Trenuleț”
În ceea ce privește cheltuielile bugetare, în anul 2025 acestea se vor reduce cu 126,26 miliarde de lei. Printre măsurile prevăzute în proiectul de ordonanță se numără: înghețarea salariilor angajaților din sistemul bugetar, a sporurilor, indemnizației de hrană și alocației pentru copii. Aceste măsuri prevăd înghețarea la nivelul lunii noiembrie 2024.
De asemenea, măsurile prevăzute în proiect vizează și neacordarea de bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, blocarea posturilor vacante, recompensarea cu timp liber a orelor suplimentare lucrate, menținerea punctului de referință, element esențial în calculul pensiilor, la nivelul de 81 de lei și a valorii indicatorului social de referință. Acestea vor fi menținute la nivelul în plată în luna noiembrie 2024.
În același timp, proiectul mai propune și majorarea cotei de impozit de la 8% la 10%. Respectiva măsură vizează dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025 și reducerea plafonului de venituri obținute de către o entitate juridică română.
România se află în procedura de deficit excesiv
Din luna aprilie a anului 2020, România se află în procedura de deficit excesiv. Astfel, în anul 2019, țara noastră a depășit condițiile limită de 3% privind deficitul bugetar. Acest prag a fost stabilit în cadrul Pactului de stabilitate și creștere. De asemenea, procedura de deficit excesiv a fost inițiată prin propunerea Comisiei Europene din luna martie a anului 2020. Aceasta a fost activată înaintea clauzei generale derogatorii la nivelul Uniunii Europene.
„Conform recomandării Comisiei Europene din iunie 2024, România trebuie să limiteze creşterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referinţă de sub 3% din PIB prevăzută în tratat şi să menţină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu. În acest context se impune adoptarea de măsuri care să limiteze creşterea cheltuielilor permanente, până la un nivel care să permită respectarea condiţionalităţilor asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar şi să evite crearea premiselor unui dezechilibru bugetar, cu consecinţe negative asupra performanţelor fiscale şi externe ale Român”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului, potrivit antena3.
