Inteligența artificială (AI) nu numai că trezește temeri în ceea ce privește locurile de muncă și drepturile omului, dar riscă să aibă și un impact uriaș asupra mediului.
Experții estimează că cererea de inteligență artificială va duce la o creștere a extracției de apă subterană sau de suprafață între 4,2 și 6,6 miliarde de metri cubi până în 2027.
Aceasta reprezintă aproximativ jumătate din cantitatea consumată de Regatul Unit în fiecare an. În plus, boom-ul IA generativă ar putea crește și mai mult cererea de energie și apă.
Inteligența artificială, un mare dușman
Problema constă în așa-numitele modele de limbaj de mari dimensiuni care se află în centrul noii tehnologii și care sunt capabile să proceseze cantități mari de date textuale, numerice și de altă natură.
Pentru a funcționa, aceste modele necesită cantități uriașe de putere de calcul și utilizarea de ferme de servere care utilizează apă răcită, dintre care o parte poate fi reutilizată, pentru a răci echipamentele prin absorbția căldurii din aer.
Financial Times relatează că, în 2022, utilizarea din ce în ce mai mare a centrelor de date a dus la o creștere a consumului de apă de 34% pentru Microsoft, 22% pentru Google și 3% pentru Meta.
În general, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, centrele de date, criptomonedele și inteligența artificială au reprezentat aproape două procente din cererea globală de electricitate în 2022.
Această cifră s-ar putea dubla până în 2026 pentru a ajunge aproape la consumul de electricitate al Japoniei.
Sam Altman, părintele ChatGPT, a tras un semnal de alarmă în cadrul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, afirmând că este nevoie de o descoperire în domeniul energiei pentru a alimenta viitoarea inteligență artificială.
Directorul general al OpenAI a mai spus, însă, că această descoperire ar trebui să fie alimentată de surse de energie prietenoase cu clima, cum ar fi fuziunea nucleară sau energia solară, mai ieftină. (ANSA).
