În primele zece luni ale acestui an, importurile de energie electrică făcute de România au crescut cu aproape 60% față de perioada similară a anului anterior.
Ministrul Energiei, Seabastian Burduja, dădea vina recent pentru acest lucru pe condițiile climaterice nefavorabile. Dar și pe faptul că investițiile în creșterea capacitățiii de producție au fost inexistente ani de zile.
„ A fost un an dificil din punct de vedere energetic. Din cauza secetei am avut o producție hidro mai mică. Și pe eolian am avut o producție mai mică. Spre deosebire de anul trecut, când am fost net exportatori. Anul acesta trebuie să importăm. Pentru că timp de 30 și ceva de ani România nu a investit mai nimic în sporirea capacității de producție. Situația s-a mai remediat în ultimul an și jumătate – doi ani. Dar trebuie să avem răbdare ca aceste investiții să fie duse la bun-sfârșit. Repet, pe termen scurt, dacă este nevoie, apelăm la importuri și avem resurse”, declara recent ministrul Burduja.
Producția de energie hidro a scăzut cu 21%
Conform datelor Institutului Național de Statistică, pierderea pe hidro și eolian a fost compensată de energia produsă de instalaţiile fotovoltaice. Potrivit sursei citate, aceasta ajuns, în primele zece luni ale acestui an, la 3,18 miliarde kWh. În această capacitate sunt incluși și prosumatorii, al căror număr este în creștere constantă. Valoarea înregistrată pentru energia solară este creştere cu 55,1% faţă de perioada similară a anului trecut.
A fost însă singurul sector care a înregistrat o evoluție ascendentă. Producţia de energie din termocentrale a scăzut cu 1,2%, ajungând la 14,06 miliarde kWh. Și cea din centralele nuclearo-electrice s-a redus sensibil, cu 4,3%, atingând valoarea 8,9 miliarde kWh. Un declin important l-a înregistrat producţia din centralele electrice eoliene. Volumul total generat în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2024, a fost de 5,07 miliarde kWh, în scădere cu 18,2%.
Cea mai mare reudecere s-a înregistrat însă în sectorul hidro. Hidrocentralele au produs în intervalul aminit cu 21,3% mai puțin decât anul trecut. Ceea ce a făcut ca prducția să fie de doar 12,53 miliarde kWh.
Consumul populației a crescut cu 3%
Scăderile de producție au survenit pe un fond de creștere a consumului. Potrivit datelor INS, consumul final de energie electrică în primele nouă luni a fost de 41,55 miliarde kWh. Valoarea corespunde unei creșteri cu 1,3% faţă de perioada similară din 2023. Majorarea a venit atât din partea consumului de energie în economie, care a ajuns la 31,54 miliarde kWh, fiind cu 0,9% mai mare decât anul trecut, cât și a consumului populaţiei. La acest capitol s-a înregistrat cel mai mai mare salt, de 3%, atingându-se 9,69 miliarde kWh. A existat însă și o compensare – iluminatul public a înregistrat o diminuare cu 2,4%, valoarea atinsă fiind de 327,2 milioane kWh.
Creșterea consumului nu a putut fi însă compensată nici reducerea exporturilor de energie electrică. Acestea au fost în scădere cu 3,6%, ajungând la 9,10 milioane kWh.
Și consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii s-a dimnuat cu 3,3%, respectiv la de 3,92 miliarde kWh.
În acestea condiții, importurile de energie electrică au înregistrat o creștere accelerată de 59,7%, ajungând la 10,82 miliarde kWh, conform strileprotv.
