Piețele europene s-au trezit în creștere, după ce banca cu probleme, Credit Suisse, a obținut un acord de finanțare de 45 de miliarde de lire sterline. Bursele din Marea Britanie, Franța și Germania și-au revenit, în timp ce prețul acțiunilor Credit Suisse a crescut cu 40%.
Peste noapte, Credit Suisse a declarat că va împrumuta până la 50 de miliarde de franci de la Banca Centrală a Elveției pentru a-și consolida finanțele. Temerile legate de problemele Credit Suisse cu privire la faptul că s-ar putea provoca o criză bancară mai amplă, au făcut ca piețele bursiere să se prăbușească.
Credit Suisse, o creștere spectaculoasă
Principalii indici bursieri de la Londra, Frankfurt și Paris au deschis într-o situație surprinzătoare de creștere. La jumătatea dimineții, indicele FTSE 100 din Marea Britanie se tranzacționa într-o creștere cu un procent de 1%, Lloyds Banking Group și Barclays fiind printre cele mai mari creșteri.
Credit Suisse a cerut ajutorul Băncii Naționale a Elveției după ce a dezvăluit că a descoperit „deficiențe semnificative” în raportarea sa financiară. Acest lucru a făcut ca cel mai mare acționar al său, Saudi National Bank, să declare că nu va mai cumpăra acțiuni la bancă, ceea ce a stârnit panică în rândul altor investitori.
Banca Centrală a Elveției a declarat faptul că Credit Suisse dispune de banii de care are nevoie, dar a subliniat că este pregătită să intervină și să ajute în caz de nevoie. BBC a semnalat că Banca Angliei a luat legătura cu Credit Suisse și cu autoritățile elvețiene pentru a monitoriza situația.
Problemele din sectorul bancar au ieșit la iveală în SUA săptămâna trecută, odată cu prăbușirea șocantă a Silicon Valley Bank, al 16-lea cel mai mare creditor din țară, urmată două zile mai târziu, de falimentul Signature Bank din New York.
Banca centrală americană a fost nevoită să intervină pentru a preveni „o fugă” la nivelul depozitele bancare, pe măsură ce panica se răspândea în cazul falimentelor repetate. Sir John Gieve, fost viceguvernator al Băncii Angliei, a declarat că băncile centrale au transmis un „mesaj” conform căruia astfel de probleme vor fi limitate la nivel local. Acesta a adăugat că, în cazul Credit Suisse, acțiunea Băncii Naționale a Elveției a fost probabil suficientă pentru a opri extinderea crizei.
„Ceea ce am văzut peste noapte este răspunsul la faptul că Banca Centrală Elvețiană a spus că nu vor lăsa ca acest lucru să ajungă la un colaps dezordonat. Nu știu ce îi rezervă viitorul lui Credit Suisse, dar până acum sunt încă în picioare și se pare că banca centrală elvețiană se va asigura că va rămâne în picioare suficient de mult timp pentru a-și reorganiza afacerile pentru viitor „, a declarat Gieve.
Situația Credit Suisse și crizele bancare
Credit Suisse, fondată în 1856, s-a confruntat cu o serie de scandaluri în ultimii ani, inclusiv acuzații de spălare de bani și de spionaj. Banca a pierdut bani încă din anul 2021 și situația critică s-a repetat din nou în 2022. Aceștia au avertizat că nu se așteaptă ca banca să fie profitabilă până anul viitor. Dezvăluirea băncii cu privire la problemele din rapoartele sale financiare a reînnoit îngrijorările investitorilor. Daniel Davies, director general la Frontline Analysts și fost analist bancar la Credit Suisse, a declarat că „baza de clienți milionari și miliardari ai băncii pare să fi ajuns la capătul toleranței și au scos bani în ultimele șase luni la ceea ce a început să pară a fi un ritm în creștere”.
Acesta a adăugat că Banca Angliei și-a întrebat omologul elvețian dacă mai are încredere în Credit Suisse. „Pentru că natura acestor crize este că atunci când ai o adevărată fugă masivă de depozite este ca un tsunami – nimic din ceea ce pot face oamenii nu îl poate opri. Singurul lucru pe care îl poți face este să îl oprești înainte de a se transforma într-o adevărată fugă a depozitelor, iar singurii care pot face acest lucru sunt băncile centrale”, conform BBC .
Temerile au fost intensificate atunci când Saudi National Bank, cel mai mare acționar al Credit Suisse, a declarat că nu va mai cumpăra mai multe acțiuni ale băncii elvețiene din motive de reglementare. Astfel, acțiunile creditorului s-au prăbușit. În timp ce alte bănci s-au grăbit să își retragă fondurile din bancă, prim-miniștrii din Spania și Franța au luat cuvântul în încercarea de a calma temerile generale.
Prăbușirea Silicon Valley Bank a alimentat, de asemenea, îngrijorările legate de valoarea obligațiunilor deținute de bănci, deoarece creșterea ratelor dobânzilor a făcut ca aceste obligațiuni să fie mai puțin valoroase. Băncile centrale din întreaga lume, inclusiv Rezerva Federală a SUA și Banca Angliei, au crescut brusc ratele dobânzilor în încercarea de a limita rata de creștere a prețurilor sau inflația. Băncile au tendința de a deține portofolii mari de obligațiuni și, prin urmare, se află în situația de a înregistra pierderi potențiale semnificative. Scăderea valorii obligațiunilor deținute de bănci nu reprezintă neapărat o problemă decât dacă acestea sunt obligate să le vândă, precum cazul SVB.
