Economia României a înregistrat o încetinire la 2% în 2023, comparativ cu 4,1% în 2022 și 5,7% în 2021, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
În trimestrul IV al anului 2023, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere reală de 0,4% față de trimestrul III al aceluiași an.
În 2023 creșterea economică a României a încetinit cu 2%
Comparativ cu același trimestru din 2022, în trimestrul IV 2023, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere de 2,9% în termeni bruto și de 1,0% ajustată sezonier.
Anul 2023 a fost dificil pentru România, cu inflație în scădere, dar o creștere economică mai lentă. Deficitul bugetar rămâne o problemă majoră, estimat în jur de 6% din PIB, sub ținta nerealistă de 4,4%.
Raportul subliniază necesitatea unor măsuri fiscale pentru reducerea deficitului către 3% din PIB în câțiva ani.
Dezbaterea publică s-a axat pe echilibrarea veniturilor și cheltuielilor, evidențiind demagogie și neînțelegerea compromisurilor necesare.
Ajustarea ar trebui concentrată în principal pe venituri, dată fiind situația fiscală din UE, cu venituri fiscale scăzute și subfinanțare în educație și sănătate.
Evaziunea fiscală și lacunele în colectarea TVA trebuie abordate în mod logic și echitabil.
Potrivit unui document, România trebuie să gestioneze cu prudență cheltuielile și să efectueze analize riguroase de cheltuieli. Similar cu procesele din OCDE, organizație pe care România dorește să o integreze.
Legea Pensiilor prezintă riscuri fiscale
Reducerea drastică a cheltuielilor publice într-o țară cu niveluri deja scăzute ar putea avea consecințe negative asupra eficienței și economiei în ansamblu.
Raportul avertizează că Legea Pensiilor prezintă riscuri fiscale. Sugerează o implementare etapizată pe mai mulți ani.
Corectarea deficitului bugetar prin inflație este o iluzie. Este necesară o reformă fiscală pentru a corecta un sistem inechitabil și pentru a îmbunătăți colectarea fiscală. Inclusiv combaterea evaziunii fiscale.
Reforma fiscală implică, de asemenea, modificări ale pieței muncii, cu accent pe reducerea distorsiunilor.
Mulți lucrează în economia informală, că salariul minim este predominant pentru peste 1,5 milioane de persoane. Participarea la piața muncii este scăzută comparativ cu media UE.
Fondurile europene, precum PNRR și CFM, sunt considerate esențiale pentru reforme, proiecte de dezvoltare și atenuarea impactului contracționist al corectării deficitului bugetar.
Raportul subliniază și importanța Bancii de Dezvoltare în acest context, conform adevarul.ro.
