În ultima zi a toamnei sărbătorim ziua Sfântului Andrei, denumit și ocrotitorul României sau creștinătorul poporului român, acesta a fost primul dintre apostolii lui Iisus care a propovăduit Evanghelia la geto-daci pe teritoriul Sciției, Dobrogea de astăzi. Sfântul Andrei reprezintă una dintre cele mai importante sărbători ale neamului românesc, o sărbătoare scăldată în tradiții și superstiții. De asemenea, este și ziua în care credincioșii ortodocși așează la geam căței de usturoi.
Însemnătatea acestui gest a fost transmis prin viu grai și vine ca o metodă de combatere a credințelor străvechi păgâne, potrivit cărora spiritele malefice se dezlănțuie. În noaptea de Sfântul Andrei dispare hotarul dintre lumea albă și neagră, dintre cele văzute și nevăzute, iar strigoii, moroii și pricolicii se dezlănțuie, fură mana vacilor, mana câmpului și mințile oamenilor care nu știu a se apăra.
”Tehnicile anti strigoi”
Creștinii trebuie să consume în această seară usturoi, să se ungă pe frunte, pe piept, spate și la încheieturile mâinilor cu respectivul condiment. A doua zi căpățânile se duc la preot pentru a fi sfințite.
De asemenea, creștinii trebuie să ungă și ferestrele, ușile, scările, hornurile, sau clanțele tot cu usturoi, dar de această dată trebuie să fie mărunțit, iar prin casă, grajduri și cotețe trebuie să atârne cununi împletite tot din usturoi. Dacă acestea vor fi atârnate la icoane, familia va fi scutită pe tot parcursul anului de boli sau de duhuri rele.
Etnologul Tudor Pamfile a precizat în ce constă această tehnică ”anti-strigoi”: „E bine ca în acea seară să întorci vasele de bucătărie cu gura în jos şi să ungi ţâţâna uşii cu usturoiu (…). Seara de Sf. Andreiu se fac cruci cu usturoiu pe la fereşti, uşi, şuri, ocoale, hambare, meliţoaie, ca să nu vină strigile (…) care fac hori pe la răspântiile drumurilor, unde joacă cu străşnicie până la cântatul cocoşilor. Adeseori strigoii trag şi clopotele pe la biserici”.
Sfântul Andrei, Apostolul Lupilor
Pe lângă statutul de ocrotitor al României, în folclorul autohton, Sfântul Andrei este și stăpânul animalelor sălbatice, portretizat fiind ca Apostolul Lupilor, pentru că se spune că sfântul ar elibera fiarele sălbatice și le-ar permite acestora să se infrupte din vitele celor care n-au tratat sărbătoarea cu simț de răspundere.
În mediul rural mai este portretizat ca fiind Andrei Pescarul deoarece „ după cuvântul lui, nişte oameni care se necăjeau cu pescuitul au tras cu voloavele şi au prins peşte mult”, legenda spune că tocmai de aceea de ziua lui s-a dat dezlegare la pește.
O altă datină specifică în lumea satului și care încă se mai păstrează constă în obiceiul de a descânta un drob de sare care va fi îngropat în grajdul vitelor până pe 23 aprilie când se sărbătorește Sfântul Gheorghe, moment în care strigoii ies din nou la atac, potrivit kanald.ro.