În noaptea de sâmbătă, 29 octombrie spre duminică, 30 octombrie, are loc trecerea la ora de iarnă 2022. În acest context, românii vor fi nevoiți să își dea ceasurile înapoi cu o oră, 4:00 dimineața devenind 3:00 dimineața. Totuși multe alte țări au ales să renunțe la această schinbare.
Cum se înclină balanța de lumină/întuneric? Aceasta este întrebarea care circulă de multă vreme pe internet. Totuși, în contextul crizei energetice pe care o traversează Europa din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina, apar mai multe dezbateri și temeri privind această trecere.
Sistemul ora de vară – ora de iarnă
Această convenție a fost adoptată de țările europene încă din secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioadele grele de război sau în vremea crizelor de pe piața petrolului din anii 1970.
Ora de vară a avut direcția creșterii numărului de ore în care oamenii au parte de lumină de la soare și a fost un avantaj important pentru agricultori.
Ora de iarnă a fost văzută drept ora standard, naturală și la nivelul Uniunii Europene a existat discuția să nu mai existe această schimbare, perspectivă apreciată de mulți oameni care se declară bulversați de această modificare la nivel de rutină, resimțind-o la nivel fizic.
România a respectat până acum sistemul oră de vară – oră de iarnă. În ultimul weekend din martie se trece la ora de vară, iar ceasul se dă înainte (ora 3:00 devine ora 4:00). La ora de iarnă operațiunea este inversă, ceasul se dă cu o oră înapoi în ultimul weekend din octombrie. Se poate concretiza că ziua de 30 octombrie va avea 25 de ore.
Convenția fusurilor orare
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2, din care face parte și România. Perioada octombrie-martie (lunile de iarnă) este denumită ,,timpul legal român”, conform digi24.ro.
Perioadele de lumină vor fi din ce în ce mai scurte. Cel mai devreme se va întuneca pe 21 decembrie, la 16:50. Lumina solară va dura doar 8 ore și 50 de minute, iar noaptea va fi cea mai lungă din acest an, din punct de vedere al întunericului. Atunci va avea loc solstițiul de iarnă, unde întunericul va acoperi România timp de 15 ore și 10 minute.
De când a intrat România în sistemul schimbării de oră?
România a început să se ghideze conform sistemului oră de vară – oră de iarnă din 1932. Atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Pe acest model, România a mers până în 1943, când legea modificării orelor nu a mai fost valabilă. Ulterior, s-a întors la acest procedeu în 1979. Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.
Ce țări se adaptează sistemului ora de vară – ora de iarnă?
Germanii au fost primii care s-au ghidat după sistemul modificării ora de vară – ora de iarnă, încă din 1916. Și britanicii au venit cu această schimbare, fiind urmați de Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania.
În 16 martie 2022, Senatul SUA a adoptat o măsură care face ora de vară permanentă pe întreg teritoriul Statelor Unite. Așadar, nu va fi nevoie ca americanii să dea ceasul înapoi cu o oră în fiecare toamnă. Legea -votată în unanimitate- din Senat urma să fie promulgată de președintele Joe Biden, dar acest lucru nu s-a întâmplat nici până în acest moment.
Ideea rennunțării la sistemul ora de vară – ora de iarnă a venit încă din 2018, dar pandemia și războiul din Ucraina au împiedicat construirea unui plan în acest sens.
Efecte negative ale schimbării de oră
Deși se întâmplă doar de două ori pe an, schimbarea orei are efecte vizibile asupra oamenilor. Mulți pot suferi de iritabilitate, insomnie, reducerea funcției imunitare sau oboseală nejustificată. Atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt, din nefericire, mai dese în primele săptămâni după schimbarea orei. De asemenea, bilanțul numărului de accidente rutiere mortale crește cu 6% în săptămâna în care se trece la ora de vară.
Țările care au renunțat la sistemul schimbării oră de vară – oră de iarnă
Deși 76 de țări, majoritare din Europa și America de Nord respectă schimbarea orei, 106 de țări din lume au renunțat la acest sistem.
În 2016, președintele rus de atunci, Dmitri Medvedev a anunțat că țara sa, Rusia, a încetat schimbarea orei pe motivul că oamenii sunt mult prea afectați de ,,stresul și bolile” care vin odată cu sistemul.
Turcia a renunțat la trecerea de la ora de vară la ora de iarnă în septembrie 2016. Guvernul a explicat, într-un context electoral, că vrea ca oamenii „să se bucure de soare mai mult timp”.
Africa de Sud, Tunisia, Egipt, China, Argentina și Ucraina au decis și ele, la rândul lor, să renunțe la această măsură.
