Experții citați de BBC estimează că o uzină de la granița cu Finlanda arde zilnic gaze în valoare de 10 milioane de dolari. Cantitățile masive de dioxid de carbon și funingine pe care aceste arsuri le produc îngrijorează oamenii de știință, deoarece pot accelera topirea gheții arctice. Potrivit analizei Rystad Energy, se estimează că zilnic sunt consumate 4,34 milioane de metri cubi de gaz.
Locuitorii finlandezi au semnalat nereglui la noua fabrică de gaz natural lichefiat aflată la nord-vest de Sankt Petersburg, în Portovaia. Aici au fost zărite flăcări imense la la începutul verii.
Rusia preferă să ardă cantități imense de gaz natural în loc să le exporteze către Europa
Portovaia se află în apropierea unei stații de compresoare, care ar putea furniza gaze Germaniei, la începutul conductei Nord Stream 1.
Reducerea aprovizionării prin conductă de la jumătatea lunii iunie a fost justificată de ruși acuzând probleme tehnice. Germania, pe de altă parte, susține că este o acțiune care are drept scop să răspundă la sancțiunile impuse Rusiei după ce Putin a ordonat invazia din Ucraina.
Cu toate acestea, în jurul lunii iunie, cercetătorii au observat o creștere mare a căldurii provenite din centrală, generată probabil de arderea gazelor naturale. Arderea de gaze este obișnuită la unitățile de procesare, însă, din motive tehnice sau de siguranță, scara la care sunt arse în această situație i-a surprins pe specialiști.
Un cercetător de la Universitatea Miami din Ohio a declarat că: „Nu am văzut niciodată o fabrică de GNL (n.r. gaze naturale lichefiate)„Începând cu luna iunie, am văzut acest vârf uriaș, care nu a dispărut. A rămas anormal de sus”, relatează digi24.ro.
Comapnia Capterio este precupată cu soluționarea problemelor arderii de gaze. Directorul general al Capitero, Mark Davis a declarat pentr BBC News că: „Operatorii ezită de multe ori să închidă instalațiile, de teamă că ar putea fi dificil din punct de vedere tehnic sau costisitor să le pornească din nou. Probabil că așa stau lucrurile și aici”, relatează sursa citată.
Însă nu este exclus ca Gazprom să fi acționat cu intenția să folosească gazul pentru a genera GNL la noua instalație, operațiune care este posibil să se fi dovedit prea dificilă de manevrat, iar cea mai sigură alternativă acum este arderea acestuia.
În aceiași măsură, ar putea fi și rezultatul regimului de sancțiuni impus de Europa împotriva Rusiei drept consecință a invaziei sale în Ucraina. Posibila explicație este întărită și de Esa Vakilainen, profesor al Universității LUT din Finlanda: „Așadar, din cauza embargoului comercial cu Rusia, ei nu sunt capabili să producă supapele de înaltă calitate necesare procesării petrolului și gazelor. Așa că poate că unele supape sunt rupte și nu le pot înlocui”.
BBC a solicitat reprezentanților Gazprom să ofere lămuriri privind situația gazelor arse, însă, până în prezent aceștia au întârziat să ofere o explicație.
