Conform POLITICO, liderii NATO, reuniți la Madrid, au adoptat miercuri un nou plan strategic, catalogând fără menajamente Rusia drept „cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților și a păcii și stabilității în zona euro-atlantică”. Etichetarea fără menajamente a Rusiei ca fiind un pericol clar și prezent în noul „Concept strategic” al NATO – un document de planificare care apare o dată la un deceniu – reprezintă verdictul oficial al liderilor cu privire la invazia brutală a președintelui Vladimir Putin în Ucraina, care a adus un război la scară largă în Europa pentru prima dată în secolul XXI.
În cadrul unei conferințe de presă în care a anunțat deciziile inițiale ale liderilor NATO la reuniunea de la Madrid, secretarul general Jens Stoltenberg a salutat decizia istorică a Finlandei și Suediei de a renunța la decenii de nealiniere și de a se alătura NATO.
Stoltenberg a salutat triumfător cele două țări nordice, care au primit marți seară undă verde pentru a se alătura alianței după săptămâni de obstrucție din partea Turciei. Stoltenberg a declarat că extinderea așteptată a arătat că războiul lui Putin a dat greș și că dictatorul rus a eșuat în obiectivul său de a împiedica alianța să adauge noi membri.
„Decizia de a invita Finlanda și Suedia să devină membre demonstrează că ușa NATO este deschisă”, a declarat Stoltenberg, citat de POLITICO. „Aceasta demonstrează că președintele Putin nu a reușit să închidă ușa NATO. Ușa NATO rămâne deschisă. Și demonstrează, de asemenea, că respectăm dreptul suveran al fiecărei națiuni de a-și alege calea.”
Desigur, principala obiecție a lui Putin a fost aceea de a împiedica Ucraina să adere la alianță. Și, cel puțin deocamdată, a reușit să zădărnicească orice aspirație persistentă a Kievului de a se alătura alianței.
SUA nu dorește conflict cu Rusia
Puterile NATO, în frunte cu SUA, au precizat că nu doresc să fie atrase într-un conflict direct în Rusia, cel puțin parțial din cauza fricii că Putin ar putea folosi o armă nucleară. Și în timp ce aliații au insistat că, teoretic, Ucraina are tot dreptul să urmărească aderarea la NATO, nu există nicio șansă ca această țară devastată de război să poată adera în curând, dacă va reuși vreodată. Asta pentru că clauza de apărare colectivă a NATO, cunoscută sub numele de Articolul 5, ar impune imediat aliaților să se alăture luptei împotriva Rusiei.
Stoltenberg, în cadrul conferinței sale de presă, a declarat că președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy s-a alăturat discuțiilor liderilor la summit prin legătură video și că NATO s-a angajat să continue să sprijine Ucraina în război.
„Președintele Zelenskyy a spus clar că Ucraina se bazează pe sprijinul nostru continuu”, a spus Stoltenberg. „Iar mesajul nostru pentru el a fost la fel de clar. Ucraina poate conta pe noi – atât timp cât va fi nevoie.”
Acest limbaj a fost un ecou al unei declarații la nivel înalt emisă marți de către democrațiile industrializate din G7 la propriul summit al liderilor lor de la Elmau, Germania. (Toate țările G7, cu excepția Japoniei, sunt membre NATO).
Modernizarea armatei ucrainene
Stoltenberg a declarat că NATO va lua noi măsuri pentru a ajuta la modernizarea armatei ucrainene, dar nu era deloc clar că asistența va fi suficientă sau va ajunge suficient de repede pentru a înclina războiul în favoarea Kievului.
„Aliații vor continua să ofere un ajutor militar și financiar major”, a declarat Stoltenberg. „Iar astăzi, liderii au convenit să ne consolidăm sprijinul, convenind asupra unui „Pachet de asistență cuprinzător” pentru Ucraina. Acesta include comunicații sigure, combustibil, provizii medicale și veste antiglonț. Echipamente pentru a contracara minele și amenințările chimice și biologice, precum și sute de sisteme portabile antidronă.”
În precedentul Concept strategic, adoptat în 2010, aliații au numit Rusia „partener strategic” și nu au făcut nicio referire la China. În noua ediție, ei au descris China ca fiind o provocare la adresa „intereselor, securității și valorilor” aliaților.
Și nu s-au menajat cu privire la pericolul pe care îl văd în agresiunea militară a lui Putin.
Rusia, au scris ei, „caută să stabilească sfere de influență și control direct prin coerciție, subversiune, agresiune și anexare”.
Documentul citează utilizarea de către Moscova a agresiunii tradiționale și digitale, avertizează cu privire la „modernizarea” forțelor nucleare ale țării și o pedepsește pentru amenințările sale nucleare – toate acestea fiind făcute cu dispreț față de „ordinea internațională bazată pe reguli”
„Are ca scop destabilizarea țărilor din estul și sudul nostru”, adaugă documentul. „În Marele Nord, capacitatea sa de a perturba întăririle Aliaților și libertatea de navigație în Atlanticul de Nord reprezintă o provocare strategică pentru Alianță”.
În același timp, aliații au afirmat că nu doresc să se afle într-o relație atât de ostilă.
„NATO nu caută confruntarea și nu reprezintă o amenințare pentru Federația Rusă”, au scris liderii. „Vom continua să răspundem la amenințările și acțiunile ostile ale Rusiei într-un mod unit și responsabil”.
În proiect, aliații și-au declarat intenția de a dezvolta o prezență defensivă și mai robustă pe flancul estic al alianței, dar au afirmat că rămân deschiși la orice schimbare din partea Moscovei.
„Nu putem considera că Federația Rusă este partenerul nostru”, au scris ei.
