În ultimele zece zile, conform oficialilor de la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului, au avut loc peste 800 de cutremure în zona Gorjului. Profesorul Gheorghe Mărmureanu avertizează că această activitate seismică intensă ar putea să se deplaseze către alte regiuni.
„Un cutremur cu magnitudinea 3,9 s-a produs în noaptea de miercuri spre joi, la ora locală 2:18, în judeţul Gorj, la o adâncime de 11 kilometri, potrivit datelor afişate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Cutremurul a avut intensitatea epicentrală III şi s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 109 km nord-vest de Craiova, 110 km sud-vest de Sibiu, 145 km vest de Piteşti, 158 km sud-est de Timişoara, 178 km sud-est de Arad, 183 km sud de Cluj-Napoca şi 205 km vest de Braşov”, informează Agerpres.
Profesorul Gheorghe Mărmureanu, care a fost director general al INCDFP, este membru al Societății Române de Fizică și al diviziei mecanice a American Society of Civil Engineers. Într-un interviu pentru publicația „Adevărul”, el a afirmat că situația cutremurelor din Oltenia va fi monitorizată în continuare pentru a se determina evoluția lor în perioada următoare.
„Curbele de cutremur pot migra foarte ușor. Ele pot ajunge rapid în zona Hunedoarei unde în trecut, cam acum 100 de ani, au fost cutremure foarte puternice, cu biserici prăbușite și alte pagube destul de importante. Apoi, nu este exclus să migreze acest roi de cutremure spre dreapta, spre zona Vidraru și chiar spre Sibiu. Și aici există un istoric al seismelor destul de important, care nu este de neglijat. E numai o chestiune de timp până vom afla cum evoluează acest sistem de cutremure din Oltenia”, a explicat profesorul Gheorghe Mărmureanu.
800 de replici până în prezent
Este important să menționăm că seismele puternice de magnitudinea 5,2 și 5,7 care au avut loc în Gorj pe 13 și 14 februarie au generat peste 800 de replici până în prezent, dar în general, frecvența și magnitudinea acestora sunt în scădere, conform Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), care a publicat hărți cu detalii noi despre caracteristicile acestor cutremure. Cu toate acestea, trebuie menționat că ieri în zonă au avut loc încă trei seisme, dintre care unul cu o magnitudine de 4,1.
Conform hărților publicate de către INCDFP, cele două cutremure puternice din 13 și 14 februarie au avut epicentrele situate la mai puțin de 10 kilometri distanță unul de altul. De asemenea, majoritatea replicilor au avut loc în aceeași zonă, la nord-vest de Târgu-Jiu, formând un roi de cutremure.
O altă hartă publicată de INCDFP prezintă o comparație între cutremurele înregistrate în trecut în zona Gorjului și cele din săptămâna trecută. Conform acestei hărți, seismele din 13 și 14 februarie au fost cele mai puternice din istoria măsurătorilor din această zonă. Înainte de aceste evenimente, singurul cutremur de magnitudine 5,2 înregistrat în această zonă a avut loc în 1943. Cele mai puternice seisme înregistrate în această zonă în perioada 1943- până în prezent au fost de magnitudinea 4,0 în 1962 și de 4,5 în 1963.
Conform documentelor INCDFP, cutremurele din Gorj au avut loc la adâncimi relativ mici. Primul seism puternic, de magnitudinea 5,2 din 13 februarie, s-a produs la o adâncime de 15 kilometri, în timp ce cel de pe 14 februarie, de magnitudinea 5,7, s-a produs la o adâncime mai mică, de 6,2 kilometri. Toate replicile au avut adâncimi reduse, între 30 de kilometri și un kilometru. Fiind cutremure de suprafață, energia degajată este disipată pe o rază mai mică, ceea ce duce la pagube mai mari la suprafață decât în cazul seismelor de adâncime, cum sunt cele din zona Vrancea.
O statistică interesantă este reprezentată de distribuția evenimentelor pe zile: ele mai frecvente zile cu seisme au fost 17 februarie, cu 171 de cutremure, urmată de 14 februarie, cu 167 de cutremure, și 15 februarie, cu 151 de cutremure. În ceea ce privește magnitudinea, două seisme au avut o magnitudine mai mare de 5 ML (Scara Mercali), 3 seisme între 4-5 ML, 8 seisme între 3,5-4 ML, iar 13 seisme între 3-3,5 ML, în timp ce majoritatea evenimentelor s-au situat sub 3 ML, conform datelor oficiale.
Replicile ar mai putea dura câteva săptămâni
Conform INCDFP, după producerea seismelor majore, se pot aștepta replici timp de o lună. De obicei, frecvența și intensitatea acestora ar trebui să scadă, dar în ultima zi, au fost înregistrate trei seisme în zona Gorjului, dintre care unul, la ora 8:25, a avut o magnitudine relativ mare, de 4,1.
La o adâncime de 15 kilometri, epicentrul acestui cutremur s-a produs într-un roi obișnuit în ultima perioadă, la o distanță de 104 km S-V de Sibiu, 108 km N-V de Craiova, 140 km V de Pitești, 163 km S-E de Timișoara, 180 km S de Cluj-Napoca, 181 km S-E de Arad, 199 km V de Brașov, 215 km E de Belgrad, 219 km E de Zemun și 227 km V de Ploiești, scrie Adevărul.
