După două săptămâni de incendii devastatoare care au mistuit mai multe regiuni din Grecia, flăcările încep să dea semne de stingere. Cu toate acestea, pompierii rămân în alertă, luptând cu flăcările din întreaga țară.
În timp ce turiștii încep să se întoarcă pe insula grecească Rodos, unii oameni își petrec vacanța pe plaje pustii, printre copaci carbonizați și terenuri arse. Pe lângă echipajele grecești, mai multe țări UE, inclusiv România, au trimis pompieri pentru a se lupta cu incendiile de vegetație, greu de strunit din cauza rafalelor puternice.
Incendiile, stimulate de un val de căldură sufocantă care a acoperit țara, au declanșat o evacuare masivă a locuitorilor și turiștilor de pe insulă la sfârșitul săptămânii trecute, în timp ce pădurile au ars timp de o săptămână.
În timp ce incendiile au pârjolit pământul, turiștii și rezidenții au lucrat pentru a stinge incendiile din stațiunile de pe litoral. Până vineri, temperaturile s-au mai domolit puțin, iar vânturile mai liniștite i-au ajutat pe pompieri să limiteze incendiile.
Victimele dezastrului
Incendiile au făcut ravagii în toată Grecia, inclusiv în afara Atenei și în Rodos, alimentate de trei valuri de căldură consecutive. Cinci persoane au murit în incendii, inclusiv doi piloți pompieri, care s-au prăbușit cu avionul menit să aducă ajutoare. Temperaturile au depășit 40 de grade Celsius, ajungând chiar și la maxime de 45 de grade în regiunile care au fost cel mai puternic afectate.
Potrivit Comisiei Europene și Centrului Comun de Cercetare, un total de 135 000 de hectare au ars în Grecia, Italia, Algeria și Tunisia în doar 12 zile. Valurile de căldură au provocat dezastre și în Spania, Portugalia, Turcia și, la un nivel mult mai restrâns, și în România.
În plus, aceștia au raportat că aproximativ 120 000 de persoane au fost afectate până în prezent de incendiile din aceste țări.
Catastrofele încă nu au trecut
Cu toate acestea, ei consideră că este o estimare conservatoare, deoarece datele nu includ persoanele care au suferit efectele incendiilor, cum ar fi poluarea cu fum, evacuările etc., raportează Euronews.
Incendiile au afectat, de asemenea, peste 20 000 de hectare de zone protejate Natura2000 în Italia și Grecia. Numai în luna iulie și numai în Grecia au fost emise 3,5 milioane de tone de CO2 ca urmare a incendiilor de vegetație.
Schimbările climatice fac ca lumea să devină mai caldă și sunt taxate în acest an de evenimentul natural și ciclic El Nino, care încălzește Pacificul. Marea Mediterană – din Spania până în Turcia și Africa de Nord – s-a ofilit sub temperaturile record din timpul verii. Iulie este cea mai fierbinte lună înregistrată vreodată la nivel global și este probabil ca 2023 să fie cel mai fierbinte an.
