Încă din primele zile de când a intrat în vigoare suprataxarea muncii part-time, în perioada 1-4 august, vedem o reducere a contractelor cu normă parțială de 44. 515. Acestă ordonanță de guvern poate duce în continuare la închiderea a cât mai multor contracte de muncă și trecerea la impozitul pe profit sau sporirea muncii la negru.
Totuși, să nu uităm că OG 16/2022 s-a publicat pe 18 iulie, și unii angajatori chiar din acele zile au început să dea oameni afară (există cazuri în care au fost păstrați 2-3 angajați, trecuți la normă întreagă, iar restul dați afară).
„Dacă își închid contractele de muncă pe propriile firme, vor trece la impozit pe profit”, a declarat consultantul fiscal Adrian Bența
În opinia lui , probabil se va accentua munca la negru și cu siguranță oricine o să-și facă calculul de optimizare fiscală între a plăti 16% impozit pe profit sau toate impozitele și taxele corespunzătoare unui salariu întreg, pentru un an întreg.
„Se poate face un calcul pentru 16% impozit pe profit plus 8% impozitul pe dividende față de suma tuturor taxelor calculate la nivelul salariului minim care va crește, probabil, de anul viitor raportată la un număr de 12 luni. Eu cred că se va modifica ordonanța asta între Crăciun și Anul Nou. Nu are cum să rămână așa în totalitate”, a explicat el.
Supraimpozitatea va duce la creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor furnizate
Angajații cu contracte de muncă în regim part-time în propria firmă sunt puși în fața unei alegeri: Să închidă contractul de muncă și să treacă pe impozit pe profit sau să mențină un contract de muncă întreg pe 8 ore pentru a beneficia în continuare de regimul micro (de la 1 ianuarie).
Această modificare de supraimpozitare part-time reprezintă costuri în plus. Aceste costuri vor duce la creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor furnizate pentru a acoperi costurile în plus. Mai departe, vor fi transferate către partenerii de afaceri și, în final, e posibil să le vedem în inflație.
Sunt firme mici afectate în perioada asta de incertitudine (contracte pe care le mențin cu greu), iar pentru ele aceste costuri în plus, dacă nu măresc prețurile, pot duce la închidere. Mai ales că, în cazul anumitor clienți, creșterea prețurilor serviciilor nu este acceptată.
Tot mai mulți specialiști sunt de părere că se va intensifica munca la negru
Cornel Grama este de părere că vom asista la închiderea contractelor part-time și plata lor la negru.
„Așa a fost și în 2017 când au bagat bălăria asta prin care își recunosc neputința de a stăpâni situația cu toate ITM-urile și sancțiunile drastice pentru munca subdeclarată”, a menționat consultantul fiscal Cornel Grama, susținând că a plăti taxe la 2.550 lei, când el are salariu 640 pentru 2 ore, e o glumă.
Guvernanții au emis două tipuri de taxări care sunt diametral opuse: prima se referă la faptul că o taxare mai mică pe muncă reduce munca la negru (cum a fost cu facilitățile din construcții și, mai nou, cu industria alimentară și agricultură), iar pe de altă parte, o taxare mai mare pe muncă reduce munca la negru (cum este cu supra-taxarea contractelor part-time).
Literatura economică de specialitate și consultanții fiscali sunt de părere că această variantă a doua, cea de a supra-impozita activitatea part-time este falsă, prin faptul că, din contră, chiar încurajează fenomenul de muncă la negru.
Acest lucru îl vedem explicat, pe langă literatura economică, și în două studii, unul pe site la Ministerul Finanțelor si celălalt la Ministerul Muncii. Dacă s-ar fi „obosit” să citească ce scrie în ele, poate nu ne-am mai fi trezit cu o supraimpozitare a muncii part-time.
Cel de pe site-ul Ministerului Muncii spune, printre altele:
„În România este destul de prezentă economia informală, care poate funcţiona ca o supapă în cazul creşterii costului cu forţa de muncă – o parte din lucrătorii cu salarii mici pot trece total sau parţial în informalitate, soluţie preferată de oamenii care se văd puşi în situaţia de a-şi pierde locul de muncă. Munca nedeclarată (şi bineînţeles şi economia informală) are implicații negative care afectează obiectivele macroeconomice, dar și calitatea și productivitatea muncii și coeziunea socială”.
Cel de pe site-ul Ministerului Finanțelor:
„… o reducere a poverii fiscale asupra angajaţilor cu venituri mici ar putea elimina distorsiunile care afectează angajarea cu forme legale la costuri relativ scăzute din perspectiva veniturilor impozitului pe venitul personal şi/sau veniturilor din CAS la care se renunţă”
