Infofinanciar > Lumea la zi > India pe Lună! Prima sondă din istorie a aterizat în apropierea polului sud lunar
Lumea la zi

India pe Lună! Prima sondă din istorie a aterizat în apropierea polului sud lunar

India pe Lună! Prima sondă din istorie a aterizat în apropierea polului sud lunar
Sursă foto: Adevarul.ro

India tocmai a devenit a patra națiune care a reușit o aselenizare. Nava spațială Chandrayaan-3 a aterizat ușor în apropierea polului sudic al Lunii pe data de 23 august, marcând o etapă importantă pentru această națiune. India este acum a patra țară care reușește o aselenizare, după Statele Unite, fosta Uniune Sovietică și China. 

Aterizarea istorică a avut loc la ora 8:33 sau ora 18:03 după ora standard a Indiei, potrivit Organizației Indiene de Cercetare Spațială (ISRO). „Am reușit o aterizare ușoară pe Lună! India este pe Lună!” a anunțat președintele ISRO, Sreedhara Somanath, după aterizare. 

„Acest succes aparține întregii umanități și va ajuta misiunile lunare ale altor țări în viitor”, a declarat premierul Indiei, Narendra Modi, într-un discurs rostit după aterizare. „Sunt convins că toate țările din lume, inclusiv cele din sudul global, sunt capabile să realizeze astfel de performanțe. Cu toții putem aspira să ajungem pe Lună și dincolo de ea”. 

La puțin peste două ore de la aterizare, ISRO a postat pe X (cunoscut anterior sub numele de Twitter) imagini care arată suprafața Lunii așa cum a fost văzută de Chandrayaan-3 în timpul coborârii sale, adăugând că agenția a reușit să stabilească cu succes o legătură de comunicare între nava spațială și controlul misiunii. 

Vom afla mai multe informații despre Lună 

În curând, un rover cu energie solară numit Pragyan, nume care în sanscrită înseamnă „înțelepciune”, este așteptat să coboare de pe modulul de aterizare Vikram, ce înseamnă „valoare”, al Chandrayaan-3. Duo-ul robotic va petrece o zi lunară, aproximativ 14 zile terestre, explorându-și noua casă, cu scopul de a colecta date științifice despre componența Lunii înainte ca bateriile sale să se epuizeze după apusul soarelui. 

„Întreaga țară este entuziasmată de această misiune”, a declarat pentru Space.com, înainte de aterizare, Anil Bhardwaj, directorul Laboratorului de Cercetare Fizică (PRL) din India, care a construit câteva dintre instrumentele de la bordul Chandrayaan-3. „Sperăm cu toții că vom reuși să… scoatem noi date științifice din această misiune”. 

Chandrayaan-3 a fost a doua încercare a Indiei de a ateriza în apropierea polului sud al Lunii, o regiune în mare parte necunoscută, de un interes imens atât pentru oamenii de știință, cât și pentru susținătorii explorării. Se crede că regiunea polară sudică adăpostește cantități mari de gheață de apă, care, dacă este accesibilă, ar putea fi exploatată pentru combustibil pentru rachete și suport de viață pentru viitoarele misiuni cu echipaj. Prima încercare a țării de a atinge Luna, în septembrie 2019, a eșuat atunci când modulul de aterizare Chandrayaan-2 s-a prăbușit pe Lună din cauza unei erori de software. 

India a lucrat patru ani la acest proiect 

Aproape patru ani și multe actualizări de design și software mai târziu, nava spațială Chandrayaan-3, produsă în țara noastră, a fost lansată în vârful unei rachete LVM3 la 14 iulie de pe un port spațial din Sriharikota, pe coasta de est a Indiei. Nava spațială a intrat pe o orbită eliptică în jurul Lunii la începutul acestei luni, apoi a efectuat mai multe manevre pentru a se deplasa pe o traiectorie aproape circulară, care a dus-o la aproximativ 150 de kilometri deasupra suprafeței lunare. 

Pe data de 17 august, perechea Vikram-Pragyan s-a separat de modulul de propulsie al misiunii, care va studia Pământul de pe orbita sa în jurul Lunii. Modul de aterizare și roverul, care au intrat pe o orbită lunară în formă de ou după separare, au frânat cu succes pe 18 august și apoi din nou duminică pe data de 20 august pentru a se apropia de suprafața Lunii, potrivit Space.com.