Indicele ROBOR la 3 luni a crescut de la 8,20% la 8,21%, în timp ce indicele ROBOR la 6 luni a crescut de la 8,30% la 8,32%. ROBOR (Romanian InterBank Offered Rate) este rata medie a dobânzii în lei, la care se împrumută instituțiile bancare din România între ele. Evoluția sa este strâns legată de nivelul de lichiditate existent în piață.
Faptul că ROBOR capătă din ce în ce mai mult avans este un motiv de îngrijorare pentru români. La începutul anului, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, în timp de indicele la 6 luni era de 8,27%.
Indicele ia în calcul dobânzile variabile, nu cele fixe, iar atunci când acesta crește, se înregistrează și o creștere a ratei creditului.
ROBOR, la cel mai ridicat procent din ultimii 12 ani
Creșterea ROBOR este mai mult evidentă, având cel mai mare procent din ultimii 12 ani, mai exact din 29 ianuarie 2010. Pragul de 8% a fost depășit de la 1 august 2022.
„Credem că evoluţia Robor 3 luni va reflecta creşterea dobânzii cheie, dar nu într-o măsură proporţională. Vedem Robor 3 luni încheind anul în jur de 8.20%. Probabil mai semnificativă decât dobânda cheie va fi situaţia lichidităţii din piaţa monetară, unde deocamdată BNR îşi menţine controlul ferm. Credem că finalul de an ar putea veni cu o uşoară îmbunătăţire a situaţiei lichidităţii pe fondul unei execuţii bugetare mai accelerate, dar este puțin probabil să revenim la un surplus consistent şi permanent într-un viitor apropiat”, a declarat Valeriu Titan, economist șef al ING Bank, pentru Economica.
Actualizările IRCC
IRCC (Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor) crește de la 2,65% la 4,06%.
Noul nivel IRCC este bazat pe cotațiile medii la tranzacțiile interbancare (depozitele plasate între bănci) în intervalul aprilie-iunie și se aplică tuturor contractelor de credit în lei, cu rată variabilă, încheiate cu consumatorii, după primăvara lui 2019. Se așteaptă ca de la 1 ianuarie 2023 să urmeze o nouă creștere a IRCC la 5,71%, valabilă până la sfârșitul lunii martie, conform Profit.ro.
Spre deosebire de IRCC, ROBOR nu are o reglementare unitară despre valorile care se aplică în contracte. Unele bănci optează pentru o medie pe o anumită perioadă prestabilită, în timp ce altele iau ultima valoare înregistrată de la finalul trimestrului de referință.
Conform cifrelor prezentate de BNR, în primăvara lui 2022, cei 577.000 de debitori erau împărțiți astfel: 47% aveau ratele legate de ROBOR, 36% de IRCC și restul de 17% aveau dobândă fixă.
Din 350.000 de debitori care aveau credite standard, 32% își calculează ratele în funcție de ROBOR, 40% în funcție de IRCC și 28% aveau dobânzi fixe.
Cum este afectat PIB-ul?
Conform estimărilor S&P, între 2023 și 2025, creșterea PIB-ului României va ajunge la circa 4%, un procent mai mic comparativ cu cel din 2021-22, unde avea 6%. Analiștii speră, totuși, ca fondurile europene accesate de UE să aducă un plus în redresarea economică.
